16 septembrie 2013

Mişcătorii Populari şi-au angajat un mason şi agent acoperit ca purtător de cuvânt



Bogdan Gamaleţ, găvărici de tembeleviziuni. Demult îl bănuiam că-i agent acoperit - după moacă şi prestaţie, iar acum văd că are-n CV c-a predat la Academia Naţională de Informaţii Mihai Viteazul şi că a coordonat Studioul TV al guvernelor FSN şi FDSN/PDSR (1991-1995). Că-i şi mason, am aflat după ce a apărut ştirea că a ajuns purtător de cuvânt la Partidul Băsesc.

MEDIAFAX:

Fostul jurnalist Bogdan Gamaleţ va fi purtătorul de cuvânt al Partidului Mişcarea Populară: Am ajuns să ştiu nevoile poporului şi ce vrea presa

Preşedintele interimar al Partidului Mişcarea Populară, Eugen Tomac, a anunţat, luni, că purtătorul de cuvânt al partidului va fi fostul jurnalist Bogdan Gamaleţ.

Tomac a spus, într-o conferinţă de presă, că PMP va avea departament de comunicare şi toate poziţiile oficiale ale partidului vor fi găsite pe portalul PMPonline.ro.

El a spus că fostul jurnalist Bogdan Gamaleţ va fi purtătorul de cuvânt al partidului.

Bogdan Gamaleţ a precizat că provine din rândul jurnaliştilor şi că în prezent este membru al PMP.

"Provin din rândul jurnaliştilor. Am ajuns să ştiu nevoile poporului şi ce vrea presa", a spus Gamaleţ.

DIGI 24 (martie 2013):

„Dacă aș cunoaște vreun politician care face parte din masonerie, nu mi-e permis să dezvălui așa ceva”, a declarat și Bogdan Gamaleţ, mare maestru al Marii Loji Simbolice Române.

Salonul internaţional de arte şi de cultură masonică (15 septembrie 2012):
  • 16.00 - Câteva consideraţii despre "Mass Media şi Masonerie", Bogdan Gamaleţ, Mare Maestru al Marii Loji Simbolice Române
Gândul (ianuarie 2009):

Fostul prezentator TV Bogdan Gamaleţ a fost angajat de preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, pe postul de consilier de imagine, a anunţat, joi, Direcţia de Relaţii Publice a instituţiei.

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Adrian Cioroianu, 2009 ("Şi totuşi, Europa unită există – deşi nu toţi europenii votează"): Într-o Uniune Europeană ce întârzie să-şi legifereze unitatea (din moment ce Tratatul de la Lisabona nu este ratificat de toate statele membre), într-o Uniune care nu are încă o politică externă comună şi nici o politică de securitate energetică (vezi diferenţele mari dintre state comunitare precum Italia, Germania, România sau Lituania în privinţa relaţiilor lor cu Rusia, de exemplu), într-o Uniune al cărui „euro-parlament” de la Bruxelles & Strasbourg nu prea se ştie cu ce se ocupă, lipsa unui entuziasm comunitar nu poate surprinde. În anul 2007, cu ocazia unei vizite a lui H.G. Pöttering (preşedintele Parlamentului European) în România, în numele MAE român am organizat un prânz în onoarea oaspetelui – la care au fost invitaţi mulţi dintre politicienii exponenţiali ai tuturor partidelor noastre parlamentare. Cu toţii i-am povestit dlui Pöttering cât de unanimă a fost dorinţa românilor de a adera la Uniune şi cât de mult ne-am bucurat, de la mic la mare. Zâmbind, acesta ne-a spus că nu e convins că această unanimitate ar trebui să ne entuziasmeze – cu atât mai mult cu cât nimeni nu poate garanta cât de reală era ea. Date fiind problemele ce or să apară în procesul de integrare, poate ar fi fost mai bine să ştiţi mai precis cine crede într-adevăr în Uniune şi cine nu – a spus, în rezumat, invitatul nostru. Şi cred că acest raţionament era corect. Poate o să-l înţelegem mai bine în următorii ani, în care e foarte posibil să apară şi la noi curente (politice sau intelectuale) care să pună problema în termeni mai tranşanţi: ce aduce Uniunea Europeană unui stat ca România? Beneficiile sunt mai mari decât constrângerile? Avantajele sunt superioare concesiilor? Personal, cred că răspunsul la astfel de întrebări este cert pozitiv. Dar nu exclud eventualitatea ca unii români să nu vadă lucrurile astfel – şi, mă tem, numărul lor va fi, în următorul deceniu, în creştere".

Postări populare (nu P.P.E. !):