Lucian Bolcaş, la România TV (citat aproximativ): "Aţi dezvăluit că au fost foarte multe mandate de interceptare 'pe siguranţă naţională'. Mai important mi se pare faptul că n-a existat nicio respingere [din partea justiţiei], toate s-au aprobat, fără nicio excepţie".

© my angry rants

19 aprilie 2013

Jaful secolului - Privatizarea S.N.P. PETROM


1. Înainte de privatizare, producţia de ţiţei extras era de cca. 6 milioane de tone/an. În 1976, România înregistrase 14,2 milioane tone şi 33,4 miliarde Nmc (normali metri cubi) gaze naturale.
2. În anul în care se discută problema, 2010, OMV, care se laudă cu investiţii de miliarde şi aport de tehnologie, producea 4 milioane tone de ţiţei ! (Din sală, cineva – o voce feminină – a strigat „4,7 milioane tone !”)

3. Corect, am spus, aşa să fie…
Dar dacă în ţară, în România, nu prelucraţi decît cel mult 1,8 milioane tone ţiţei, la rafinăria Brazi (ARPECHIMUL fiind închis), ce faceţi cu restul producţiei ? Unde o stocaţi ? Sau o duceţi în Austria pe barje, încălcînd normele internaţionale, în materie vamală… Sau nu o declaraţi, să nu plătiţi acea infimă redevenţă de 4% (în lume, redevenţa este de 16-22%) ! 
Petrom - strict secret ! 


„Popor român, nu te-ai săturat să stai pe locul mortului şi să fii condus de toţi tâmpiţii?" (Dan Puric)

Înainte de toate, vreau să mulţumesc tuturor celor din ţară şi străinătate, care mi-au trimis felicitări, avertizări şi chiar ameninţări (directe sau subînţelese) pentru mesajul lansat pe net, la sfârşitul lunii februarie a.c., privind profitul O.M.V. pe anul 2012. Asta înseamnă că luarea mea de poziţie a devenit interesantă dar mai ales interesată. Nu doresc să intru polemici obositoare şi inutile cu nimeni dar nu vreau să creadă cineva că sunt un fricos ori sunt reprezentantul unor interese de grup. Am spus de nenumărate ori şi repet că nu am făcut şi nu fac politică. Sunt colonel în rezervă al S.R.I., profesor universitar, doctor în ştiinţe tehnice (domeniul mine, petrol şi gaze), inginer foraj-extracţie promoţia 1983, căsătorit tot cu o ingineră petro-gazistă, avem doi copii majori, o nepoată şi un nepoţel de câteva săptămâni.

Acum, că aveţi mai multe date despre subsemnatul, vreau să vă explic de ce am luat atitudine faţă de anunţul privind profitul de cca un miliard de euro al firmei austriece O.M.V.. În primul rând, firma merită felicitări şi respect pentru realizările crescânde an de an! Totuşi, distinşi reprezentanţi ai firmei O.M.V., nu vă crapă obrazul de ruşine când încercaţi să ne faceţi să credem că a dat norocul peste România şi că sunteţi cel mai mare contribuitor la bugetul de stat? Şi nu în ultimul rând, atitudinea mea a fost şi este determinată de dorinţa de a sta în picioare, nu în genuchi şi cu capul plecat în faţa cuiva, de a putea privi în ochi pe oricine, oricând şi de a transmite un mesaj românesc compatrioţilor mei şi celor ce vor veni după noi. Poate nu ştiţi, dar, conform unui Studiu privind Restructurarea Petrom RA, în perioada 1994-2000, întocmit de fostul I.C.P.T.Câmpina în urmă cu 20 de ani şi pe care unii l-au făcut uitat prin seifuri cu încuietori cifrate, sofisticate, lucrurile stăteau cam aşa:

Restructurarea R.A. 

- Locul şi rolul PETROM R.A. în cadrul economiei naţionale;
- Aportul în balanţă de energie primară;
Ţiţeiul şi gazele acoperă cam trei sferturi din consumul de energie primară în România Ponderile procentuale ale ţiţeiului şi gazelor din producţia PETROM R.A. în balanţa de energie primară precum şi prognoza până în anul 2000, sunt prezentate în tabel.

Ponderea ţiţeiului şi gazelor produse de PETROM R.A. în balanţa de energie primară
 

Aportul ţiţeiului şi gazelor din producţia PETROM R.A. reprezintă mai mult de 30% din resursele de energie primară.

Aportul la bugetul statului


 La nivelul anului 1993, producţia de ţiţei şi gaze a PETROM R.A. se ridică în echivalent valori la circa 1,2 miliarde $, care, în absenţa acestor resurse reprezintă efortul pe care România ar trebui să-l facă pe plan energetic.

Calitatea produselor extrase

Interfaţa cu alte sectoare industriale în principal rafinare, petrochimie, îngrăşăminte chimice etc. situează industria extractivă de petrol pe o poziţie privilegiată.

Calitativ, ţiţeiurile româneşti sunt comparabile cu cele mai bune ţiţeiuri din lume (v. anexa 10). Aceasta contribuie la reducerea substanţială a cheltuielilor de transport şi depozitare şi la creşterea randamentului de procesare.

Costul de operare pe tona de ţiţei extras

- Chevron, - 38,53 $/tonă;
- Mobil Oil - 35,55 $/tonă;
- Plains Petroleum - 18,78 $/tonă;
- PETROM RA* - 34,48 $/tonă.
 
Se „propune" compararea PETROM cu compania Plains Petroleum. În 1991 producţia medie a sondelor Petrom a fost de 873 tone/an/sondă, iar producţia medie a sondelor Plains Petroleum a fost de 725 tone/an/sondă. Indicatorii de eficienţă sunt net superiori pentru Plains Petroleum. Dar cine era acea grozavă firmă Plains Petroleum care „bătea" de departe , tehnologic si ca eficienta economica, Chevron, Mobil Oil şi Petrom RA? A mai auzit cineva de aceasta? Acum, după 20 de ani, poate înţelegem mai bine cum stau lucrurile. Dar, să revenim la realitate şi să privim bilanţul OMV pe anul 2012, aşa cum va fi publicat În revista Monitorul de petrol şi gaze, la sfârşitul lunii martie 2013 a Societatii Inginerilor de Petrol şi Gaze - Bucureşti, sub semnătura distinsului ing. Constantin Căpraru, acţionar la OMV-PETROM.
 
Sinteza realizărilor din anul 2012 este susţinută de indicatorii financiari principali rezultaţi din situaţiile de bilanţ. Realizările valorice şi nominale derivate din activităţile de bază ale producţiei sunt prezentate pe compartimentele specifice, trimestrial şi anual, după cum urmează:

- Producţia totală de hidrocarburi echivalente, în anul 2012, a fost de 66,87 mil. bep (183.000 bep/zi), cu o descreştere de 1% faţă de nivelul 2011.

- Petrolul lichid, ţiţeiul şi condensul, în raportul 2012/2011,ani şi trimestre, înregistrează un minus de 2%.
- Gazele naturale sunt raportate cu o extracţie diminuată cu 1% faţă de anul precedent, respectiv 5,27/5,32 mlrd.mc.
- Pentru ţiţei,ca raporturi anuale si trimestriale T4,2012/2011, preţul mediu realizat de Grup s-a menţinut pe un nivel constant (93-94 USD/baril).
- Gazele au fost livrate în 2012 cu o diminuare de preţ de14% faţă de anul precedent.
- Costurile interne la producţia echivalentă de ţiţei şi gaze, exprimate în $/bep, s-au menţinut uşor sub 16 $,cu o diminuare de 5% 2012/2011.
- Fondul de rezerve,dovedite şi probabile(P1 şi P2) pe total Grup, consemnează o scădere între 2011 şi 2012 de 35 mil. bep. Un plus de 9 mil.bep sunt consemnaţi la zăcămintele din Kazahstan.Ca şi în bilanţurile anterioare, sunt evitate din raportări mişcarea fondului de rezerve între noi descoperiri din explorare, recalculări, costul descoperirii din explorare.

- Fondurile de capital consumate în sectorul explorare arată evidente creşteri, de 21%,dar cheltuielile au fost mai mari cu 22%.
- Indicatorii financiari de performanţă, comparativ cu perioadele anterioare de referinţă,an/trimestru, arată creşteri nete la total vânzări segment, de 11 % /an. Indicatorul EBIT a marcat o creştere procentuală de 4 puncte la an.

Divizia de Rafinare şi Marketing, prin indicatorii financiari şi nominali raportaţi pentru 2012 comparativ cu 2011, se înscrie cu minusuri la majoritatea poziţiilor, cum sunt inputul de rafinare(-12%), rata de utilizare rafinărie(-8%), livrări rafinate (-15%). De asemenea, marja de rafinare, exprimată în USD/baril, se menţine pe pierdere (-1,39).

În motivaţia factorilor sintetici rezultaţi,raportorii prezintă justificări cum ar fi:

- Marja de rafinare (USD/baril) a fost redusă ca pierdere, de la -2,40/2011 la -1,39/2012;

- Rata de utilizare a Rafinăriei Brazi a fost mai mică din cauza opririi planificate şi a cererii mai reduse de produse rafinate în T1/2012;
- Diminuarea vânzărilor a fost cauzată de scăderea vânzărilor cu amănuntul şi a cererii mai mici de produse.
Divizia Gaze şi Energie a marcat, în anul 2012, câteva premiere de producţie, care, împreună cu factoriide piaţă, au influenţat direct obţinerea unor performanţe notabile:
- EBIT îşi justifică creşteri cu circa 140%, (2012/2011),prin condiţiile contractuale mai bune la vânzările de gaze din producţia internă şi prin optimizarea costurilor;
- Cererea mai scăzută de pe piaţa interna a gazelor s-a reflectat în diminuarea vănzărilor cu 4%;
- Centrala electrică Brazi, alimentată exclusiv cu gaze din producţia internă, a demarat exploatarea comercială în august 2012, cu o pondere de 6% la producţia naţională de electricitate;
- Parcul eolian de electricitate Dorobanţu a înregistrat o producţie netă de 0,09 TWh.

Contul de profit şi pierderi şi Bilanţul contabil per 31 decembrie 2012 înscriu valoarea produselor din activitatea operaţională, comercializarea lor, valoarea serviciilor şi a operaţiunilor financiare. Rezultatele financiare ale anului 2012, comparativ cu perioada precedentă, sunt în legătură cu efectele pozitive şi negative înregistrate în perioada raportată.


Contul de profit şi pierderi
 

- La venituri:
- Cifra de afaceri,ca venituri provenite din vânzări, exploatare şi venituri financiare proprii şi entităţi asociate, a consemnat în anul 2012 suma de 26.258 mil.lei, cu un plus de 16% faţă de anul precedent.
- La cheltuieli:
- Marja brută dintre venituri şi cheltuieli a crescut cu 7%;
- Costul vânzărilor în 2012,de 17 mii.mil.lei, a fost cu 21% mai mare decât în anul precedent;
▪ Cheltuieli reduse în 2012 faţă de 2011, se consemnează 22% la explorare şi 26% la alte cheltuieli de exploatare.
- Profitul înainte de impozitare şi dobânzi,EBIT,a fost în 2012 cu 14% mai mare decât în anul precedent, şi cu 41% în T4-12/T4-11.

Profiturile crescute şi consemnate în bilanţul 2012, cu efect direct asupra valorii activelor şi a capitalurilor proprii, se reflectă în indicatorii principali de performanţă financiară.


Bilanţul contabil
 

Situaţiile financiare, prin indicatorii exprimaţi, oferă trendurile în dinamica aferentă spaţiului 2011-2012.

- Activele consemnează,în 2012 faţă de 2011, creşteri la total de 5%, din care un dublu, deci 10%, la active circulante.

- Capitalurile proprii marchează creşteri de 11%.
- Datoriile pe termen lung,8,6 miliarde lei, arată în 2012 diminuări cu 7% faţă de 2011.
- Gradul de îndatorare a continuat trendul descrescător,de la 9% în 2011 la 7% în 2012.

Datele de bilanţ financiar raportate de executivul S.C. OMV PETROM S.A. pentru anul 2012 consemnează profituri nete în sumarul corporativ de grup. Profitul este în creştere faţă de anul precedent. Impacturile de pe piaţa petrolului nu au manifestat un mediu turbulent, ca preturi, cereri de produse, ratele de schimburi valutare.

La însemnatele profituri financiare obţinute nu se asociază într-un raport direct proporţional rezultatele de la producţia nominală, de la investiţii. Consemnări cu minus sunt observate la explorare, la descoperirile de rezerve, la marjele de rafinare; stagnări la costuri, cheltuieli. Înscrierea şi raportarea indicatorilor de performanţă, tehnică şi economic-financiară, nu ating nivelul întâlnit şi practicat în piaţa petrolului. Această situaţie a redus constant, de la an la an, posibilitatea unor analize comparative, care să permită aprecierea performanţei manageriale a staff-ului companiei, la nivel de supraveghere şi de executiv.

Există sublinieri pe care domnul inginer Constantin Căpraru le-a sintetizat cu acurateţea unui excelent profesionist dar nu le-a putut dezvolta din considerente lesne de înţeles. Evident, acest bilanţ contabil nu poate fi descifrat de către cineva care nu este specialist. Puteţi observa cu câtă abilitate este ascunsă, în noianul de cifre şi tabele, cantitatea exactă de ţiţei extras. Anul trecut, cei de la OMV, într-un material datat luni, 26 martie 2012, ora 23,22 spuneau ca se aşteaptă la un profit de aproape un miliard euro ca urmare a stagnării producţiei de ţiţei la 29,3 milioane barili de ţiţei (sursa ziare.com).
Această cifră avansată de către OMV, echivalează cu 4.654.891 tone ţiţei extras( 1 baril ţiţei=158,987 litri ţiţei. Pentru apă, 1baril=163,65 litri).


În 2009, OMV Petrom a anunţat că renunţă la planul de majorare a capacităţii de rafinare a unităţii Petrobrazi la 6 milioane de tone anual, pe care o va reduce la 4,2 milioane tone. (Sursa: Mediafax Publicat: 09 mai 2012, 09:50 | Actualizat: 09 mai 2012, 10:00). Din start, se observă că, şi dacă ar fi funcţionat la capacitate maximă de 4,2 milioane tone , rafinăria Brazi-Prahova tot nu ar fi putut prelucra întreaga cantitate de ţiţei extras. Şi niciunde în lume, nici o rafinărie, indifferent cât de modernă ar fi, nu poate funcţiona la parametrii proiectaţi.


Aşa cum rezultă şi din bilanţul de mai sus, Divizia de Rafinare şi Marketing, prin indicatorii financiari şi nominali raportaţi pentru 2012 comparativ cu 2011, se înscrie cu minusuri la majoritatea poziţiilor, cum sunt inputul de rafinare(-12%), rata de utilizare rafinărie(-8%), livrări rafinate (-15%). De asemenea, marja de rafinare, exprimată în USD/baril, se menţine pe pierdere (-1,39).


Este scris în bilanţ, negru pe alb, că intrările la rafinare sunt cu 12% mai mici decât anul trecut, că rata de utilizare a rafinăriei este de -8% iar marja de rafinare se menţine pe pierdere, -1,39%. Fiţi curioşi, faceţi calculele şi veţi observa că o cantitate însemnată de ţiţei extras, aproape 1 milon de tone, nu este prelucrat! Unde se află acest ţiţei? Nu ar fi cazul ca autorităţile româneşti să se autosesizeze şi să vadă realitatea? După cum vedeţi, cineva nu este corect şi vrea să ne mintă şi să ne amăgească cu acea important contribuţie de cca 8 miliarde lei la bugetul de stat! Iar autorităţile statului, clasa politică, Guvernul, Preşedintele, au alte preocupări.

Domnilor guvernanţi, domnilor parlamentari, domnule Preşedinte al României, domnilor care întmplător şi vremelnic ocupaţi înalte funcţii în stat, cetăţeanul Marian Rizea, plătitor de taxe şi impozite vă cere, în virtutea dreptului de cetăţean român şi european , liber şi de bune intenţii să vă reamintiti că, atunci când v-ati luat în primire funcţiile(prin numire sau voinţa alegătorilor), aţi depus un Jurământ pe Biblie, de credinţă faţă de patrie şi popor! Respectaţi-vă jurământul şi respectaţi drepturile celor care au muncit şi muncesc în aceasta ţară, şi şi-au pus nădejdea şi viitorul în mâinile Dumneavoastră! Aşa să vă ajute Dumnezeu!

Şi pentru că am intrat în Postul Paştelui şi cu ocazia Sfintelor Sărbători cei mai mulţi creştini obişnuiesc să rememoreze momente importante ale vieţii pământeşti, vă invit, cetăţeni de rând sau înalţi demnitari români şi stăini, implicaţi sau nu, în actul de privatizare a celei mai mari companii petroliere de stat din Europa să reflectaţi şi asupra următoarelor aspecte cunoscute sau mai puţin cunoscute. În anul 2008, cu puţin timp înainte de Revederea Promoţiei 1983 a Facultăţii de Foraj-Extracţie a UPG Ploieşti, care a avut loc la 06.06.2008 în Aula universităţii, am reeditat împreună cu soţia , ing. Eugenia Rizea cartea „Petrol dezvoltare şi (in)securitate", în format fizic şi electronic, cu intenţia materializată de a o oferi cadou la cât mai mulţi foşti colegi din ţară şi străinătate. În această a II-a ediţie, adăugită şi revizuită, am inserat şi Raportul Comisiei Senatoriale privind privatizarea SNP-PETROM, pentru a rămâne celor ce vor urma şi un document official a celor scrise de noi în prima ediţie şi pentru care primiserăm numeroase felicitări şi aprecieri de la personalităţi marcante dar şi multe apostrofări din partea unora care se simţeau cu musca pe căciulă.


Intr-un ataşament alăturat acestui mesaj, veţi găsi şi capitolul referitor la Privatizarea SNP PETROM, care, în sinteză se poate prezenta astfel:


- Anterior privatizării, S.N.P. PETROM S.A. a fost singurul producător de ţiţei din România şi cel de al doilea producător de gaze natural, după SC ROMGAZ SA Mediaş.

- În anul 2003, conform datelor oficiale consemnate de I.N.S. producţia de ţiţei a fost de 5,65 milioane tone, iar producţia de gaze naturale a fost de 6,129 miliarde m.c., adică 1/3 din consumul României.
SNP PETROM SA, deţinea în patrimonial său, în anul 2002, următoarele:
- 306 zăcăminte de petrol şi gaze asociate;
- 1.450 puţuri de gaz productive;
- 13.856 puţuri de ţiţei productive cu o producţie zilnică de 220.000 barili ţiţei;
- 771 instalaţii de colectare, depozitare, tratare şi separare;
- două instalaţii de gaz-etanizare;
- o instalaţie G.P.L.;
- peste 15.000 km reţea de transport ţiţei şi gaz; instalaţii de foraj marine, conducte şi platforme;
- două platforme maritime - Prometeu şi Atlas;
- complexele petrochimice şi de rafinare Arpechim şi Petrobrazi;
- uzina de îngrăşăminte chimice Doljchim;
- 145 depozite petroliere şi 690 staţii de vânzare cu amănuntul, din care peste 200 au fost modernizate;
- 320 autocisterne;
- 401 autotractoare; 350 semi-remorci;
- 464 autocisterne G.P.L.; 5 camioane G.P.L.

La acestea se adaugă: puţurile de exploatare şi contractele de forare din Kazakhstan; două facilităţi de depozitare şi 35 statii de vânzare cu amănuntul, din străinătate. În anul 2002, activul net contabil a fost de 62.373.020.622 mii lei şi s-a obtinut un profit net de 2.282.082.505 mii lei. În timpul Regimului Constantinescu-Ciorbea-Vasile-Isărescu s-a convenit cu Banca Mondială, în cadrul programului PSAL, să fie privatizat PETROM. Negociator-şef din partea Guvernului României în cadrul acestui program PSAL 2 a fost ministrul de atunci al Transporturilor, Traian Băsescu.


Privatizarea SNP Petrom SA a definitivat-o regimul Iliescu-Năstase şi a fost votată în Parlament de către reprezentanţii partidelor parlamentare, cu excepţia unuia singur. Pentru privatizarea PETROM au fost adoptate o serie de acte normative printre care: H.G.nr.374/1999; H.G.nr.556/2002; H.G.nr.1450/2002; H.G.nr.550/200; H.G. nr.924/2003; H.G.nr.1090/2004; O.U.G.nr.172/2002; Legea nr.137/2002, Legea nr.238/2004, Legea nr.555/2004.


Conform procedurilor, pentru privatizarea PETROM, Guvernul Năstase a încheiat un contract de servicii financiare cu un consorţiu străin format din mai multe firme. Printre acestea, firma Credit Swiss First Boston (Europa) din consorţiul de consultanţă era şi acţionar la SNP PETROM. Această incompatibilitate a fost trecută cu vederea iar juriştii stiu mai bine ce inseamna aceasta! Conform contractului de privatizare, cumpărătorul OMV (firma de stat) din Austria a plătit Statului Roman suma de 668,815 milioane euro, sumă care s-a dovedit a fi mai mică decât profitul obţinut de PETROM într-un an.


Parlamentul României a adoptat în luna noiembrie 2004, Legea nr.555/2004 privind unele măsuri pentru privatizarea SNP PETROM SA Bucureşti, lege care a iscat numeroase controverse, consemnate de presa vremii şi folosită din plin în campania pentru alegerile prezidenţiale din toamna anului 2004. Vă mai amintiţi probabil de candidatul Aliantei D.A.(Dreptate şi Adevăr), domnul Traian Băsescu, care a acuzat public P.D.S.R. şi pe candidatul său, domnul Adrian Năstase, de privatizarea frauduloasă şi jaful de la PETROM. După ce a fost ales preşedinte al României, acelaşi Traian Băsescu nu a solicitat Parchetului şi D.N.A. să cerceteze numeroasele fapte penale care au dus la o pierdere de peste 500 miliarde euro pentru Poporul Român după privatizarea PETROM şi nici nu a cerut Guvernelor Tăriceanu şi Boc să acţioneze pentru abrogarea Legii nr.555/2004 şi rezilierea contractului de privatizare.


În anul 2007, s-a înfiinţat la Senat o Comisie de anchetă având drept scop investigarea condiţiilor de legalitate privind privatizarea SNP PETROM SA. Comisia a avut ca preşedinte pe senatorul Carol Dina. Raportul Comisiei a fost depus la Biroul Permanent al Senatului şi înregistrat cu nr.1.872 din 8 noiembrie 2007. Acest Raport nu a fost admis să fie prezentat în plenul Senatului nici până în acest moment. Raportul şi cele cinci anexe ale sale prezintă câteva adevăruri dureroase, referitoare la contractul şi Legea de privatizare a PETROM, printre care:


- Statul Român s-a obligat ca pe o perioada de 15 ani să despăgubească în totalitate Cumpărătorul (O.M.V.) pentru orice pretenţii în legătură cu poluarea anterioară a mediului, iar pe o perioadă de 30 de ani să despăgubească Cumpărătorul în totalitate pentru orice pretenţii în legătură cu abandonarea şi scoaterea din funcţiune a sondelor abandonate, oprite, închise sau care aşteaptă să fie abandonate. Nu se precizează nicio limită valorică. Se pare că, Statul Român a achitat deja peste 800 milioane euro.


- Statul Român s-a obligat să treacă în proprietatea O.M.V. aproximativ 2.000 ha de terenuri subevaluate, aflate în mediul urban. Pierderea pentru Bugetul de Stat este de cel puţin 2 miliarde euro.

- Facilităţile acordate excesiv Cumpărătorului de către Guvernul Năstase au prejudiciat Statul Român de mai multe miliarde euro.
- Nivelul, baza şi modul de calculare a redevenţelor vor fi menţinute pentru o perioadă de 10 ani, respectiv cea mai mică redevenţă din lume, de numai 3,5%, se aplica la preţul fix al ţiţeiului de 22 dolari pe baril, indiferent de preţul ţiţeiului pe piaţa mondială. Consultantul nu a luat în considerare preţul mondial al ţiţeiului la evaluarea PETROM.
- Timp de 10 ani, Statul Român s-a angajat că nu va majora prevederile din Codul fiscal referitoare la impozitele pentru exploatare şi producţie menţinând scutirile de la art.216 din Legea nr.571/2003.
- Instituţiile române implicate în privatizarea PETROM nu deţin documentele şi informaţiile utilizate la stabilirea valorii firmei pentru vânzare.
- La evaluarea patrimoniului PETROM nu s-a ţinut seama de preţul de piaţă din anul privatizării. În raportul de evaluare întocmit de Consultant nu sunt prezentate date cu privire la evaluarea zăcămintelor petrolifere şi de gaze naturale din România şi din Kazakhstan. Rezultă că toate aceste zăcăminte au fost date gratuit poporului austriac, prin O.M.V.
- La estimarea valorii PETROM, prin metodele folosite de Consultant, nu s-a luat în calcul patrimoniul companiei.
- În raportul de evaluare nu există nici o referire la rezervele actualizate de zăcăminte de petrol şi gaze naturale.
- Consultantul a stabilit că la o creştere de 2 dolari în nivelul cotaţiei Brent va spori valoarea PETROM cu 800 milioane dolari. Ca urmare, la un preţ al ţiţeiului de 98 dolari pe baril rezultă că a fost subevaluat PETROM cu încă 30 miliarde dolari.
- O.M.V. extrage ţiţeiul la un cost de 12-13 dolari pe baril şi îl introduce la rafinare la preţul mondial al ţiţeiului. Diferenţa dintre preţul mondial şi costul de extractie constituie renta resursei naturale şi se încasează integral de către Statul unde se află zăcămintele. Singura excepţie din lume o constituie România unde nu se încasează această rentă. Ca urmare, Bugetul de Stat nu înregistrează venituri anuale de 5-10 miliarde euro.
- În capitolul V „Despăgubiri postprivatizare" din Legea nr.555/2004, Statul Român s-a obligat să despăgubească O.M.V. pentru orice pretenţii în legătură cu contaminarea istorică a mediului, dar nu mai puţin de 50 milioane euro pe an. Unii specialişti petrolişti consideră că în perioada 2005-2010 Guvernele României au plătit peste 1 miliard euro, reprezentând pretenţii pe aceasta temă.

Este mai mult decât evident că, SNP PETROM SA a fost vândută la un preţ derizoriu, cu mult sub valoarea de piaţă a acestei societăţi. Faţă de cele mai sus prezentate rog pe fiecare cititor să tragă propriile concluzii şi eventual, să acţioneze în consecinţă şi în cunoştinţă de cauză.

Tot in atasament, veti gasi o INFORMARE a SRI, nesecreta, pusa la dispozitia Comisiei de ancheta , disponibila pe site-ul www.lumeajustitiei.ro din care veti intelege ca institutia respectiva a cunoscut si informat despre procesul de privatizare a SNP PETROM.

Personal, sper ca organele în drept, naţionale şi europene să se autosesizeze faţă de imensul prejudiciu adus poporului roman Totodată, lansez un apel către juriştii din ţară şi străinătate care au capacitatea şi disponibilitatea de a mă reprezenta onorific, într-un eventual proces cu toţi cei care se fac vinovaţi de marele act de trădare prin privatizarea SNP PETROM, sa ma contacteze, dupa Sfintele Sarbatori Pascale.


Mă întreb ce se va întâmpla, totuşi, dacă vor proceda ca şi mine, câteva milioane de români? Sper ca autorităţile în frunte cu Parlamentul Dodoloţ al României să demareze cât mai urgent demersurile pentru începerea renegocierii contractului cu OMV. Dar, cel mai mult mi-aş dori ca, în înţeleptciunea, nobleţea şi generozitatea sa, milenara natiune austriaca, prin reprezentanţii săi legitimi să solicite conducerii concernului OMV, renegocierea contractului cu partea romănă, pe baza unor criterii de echitate şi justiţie europeană si mondiala. Un astfel de gest ar asigura Austriei, pentru eternitate, cel mai inalt loc in istoria umanitatii. Iar dacă iniţiativa ar aparţine staff-ului firmei OMV, atunci, chiar că Bunul Dumnezeu în nemărginita-I bunătate nu şi-a luat faţa de la unul dintre cele mai vechi popoare pe care le-a creat si păstorit. Doamne, ocroteşte România, Europa Unită şi întreaga lume! Cu totală tristeţe şi o imensă speranţă.

„Cine ştie şi tace, se face părtaş la Marele Jaf!"

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Dan Tăpălagă, 2011: "La fel ca pe vremea altui imperiu, patria este acolo unde îți este bine. Până la urma va trebui să întelegem asta cu toții. Mai avem apoi de făcut trecerea la al treilea nivel. Mai trebuie să reușim un salt mental, de la patriotismul local și cel național la un fel de patriotism european, dacă-i putem spune așa".


Postări populare (nu P.P.E. !):