22 martie 2013

Ilie Şerbănescu : Abordările politice în problema Schengen sunt golite de conţinut



Impotrivirea germana deschisa fata de aderarea Romaniei si Bulgariei la spatiul Schengen a cazut ca o bomba in capul politicienilor romani aflati in batalie pe un noian de teme, mai toate insa de falsa importanta si mai niciuna de fond, adica dintre acelea de interes real pentru tara, cum ar fi in primul rand cele vizand dezvoltarea economica. Printre temele de falsa importanta se afla la loc de frunte si aderarea la spatiul Schengen!

Presedintele Basescu si tabara politica a domniei sale, incluzand servicii secrete si o parte insemnata din sistemul judiciar, incearca sa prezinte aderarea la spatiul Schengen ca un obiectiv de ordin national si sa utilizeze acest lucru pentru a determina tabara adversa, tocmai in numele unui asemenea obiectiv, sa accepte a face ceea ce acesteia nu-i convine: ramanerea puterii judiciare in actualele maini, influentarea politicii guvernamentale prin manevrarea mecanismului de indepartare la semnal politico-judiciar a asa-zisilor "ministri penali", controlarea parlamentului prin manevrarea politico-judiciara similara a mecanismului incompatibilitatilor parlamentare.

Dl Basescu a spus fara ocolisuri ca toate acestea - care, intr-o forma sau alta, si-au gasit loc in raportul MCV ca un fel de cerinte din partea Comisiei de la Bruxelles - ar trebui indeplinite urgent pentru realizarea obiectivului primirii in Schengen. Cu alte cuvinte, sa facem frumos in aceste privinte pentru ca numai asa am putea spera ca vom fi acceptati in Schengen!

Amintita opozitie fatisa germana n-a facut insa decat sa goleasca de continut aceasta abordare strict politica, pentru ca nu doar derapajele de la statul de drept si neindeplinirea cerintelor MCV au fost invocate, ci au fost adaugate in clar explicatii economice referitoare tintit la capacitatea Romaniei de a proteja economic, respectiv impotriva evaziunii fiscale in vami si impotriva imigratiei ilegale, granitele estice ale UE.

Absolut acelasi efect are interventia oficiala germana asupra abordarilor in chestiune din partea USL, pur si simplu pentru ca si acestea din urma sunt tot doar strict politice. Cei de la USL cauta in esenta sa ne convinga (pe noi prostii de romani, caci cine altcineva sa-i asculte?!) ca Berlinul si Bruxelles-ul au tinut, in vara lui 2012, partea taberei Basescu nu dintr-un interes politic si economic anume (chiar daca neprecizat oficial), ci pentru ca dl Basescu si dna Macovei ar fi dezinformat anumite cancelarii occidentale cu greutate. Ceea ce este complet nerealist, chiar rizibil? Nu ca nu s-ar fi purtat vorbe pe la Bruxelles, dar Bruxelles-ul nu ar fi dat curs acestora daca nu ar fi avut un interes!

Desi probabil fara sa vrea, interventia recenta a Berlinului in problema aderarii Romaniei la spatiul Schengen, macar si numai prin adaugarea motivatiilor economice la cele politico-juridice vehiculate pana acum - si anume, exprimand indoieli asupra capacitatii Romaniei de a asigura protectia antievazionista si antiimigrationista a granitelor de Est ale UE - a plasat in derizoriu orice abordare exclusivist politica, ancorand problema aderarii la Schengen acolo unde este firesc sa fie ancorata: in realitatile economice de la periferia estica a UE, unde se afla Bulgaria si Romania! Sunt sau nu in stare Bulgaria si Romania sa apere economic miile de kilometri de granite exterioare din Est ale UE? Asta este problema reala in legatura cu aderarea respectivelor tari la Schengen, si nu daca ministrii devin incompatibili potrivit unor decizii ale ANI si nici daca dl Basescu reuseste sa impuna la DNA ori la Parchetul general un alde Morar sau nu!

Pentru Germania, tari precum Romania sau Bulgaria sunt state de rangul doi. De altfel, in mod obiectiv, in orice organizare de tip centru-periferie, precum UE, tarile subdezvoltate de la periferie devin inevitabil colonii, si in practica si ca tratament! Asa cum este cazul Romaniei si Bulgariei! Neprimirea lor in spatiul Schengen le subliniaza acest statut. Dar sa fie clar, eventuala si improbabila lor acceptare in spatiul Schengen nu le va modifica statutul! Pentru ca acesta are determinari economice profunde, ireversibile in actuala etapa istorica. De aceea, aderarea la spatiul Schengen nu poate fi un obiectiv in sine. Si nu trebuie sa devina nici macar o chestiune de prestigiu national. Mai folositoare in domeniu este probabil o abordare pragmatica. Prin aderarea la spatiul Schengen, Romania nu castiga de fapt nimic! Hai sa nu rezumam totul la grabirea trecerii in vama a unor TIR-uri si la costurile mai reduse ce rezulta din aceasta! Sa fim realisti: prin intrarea in spatiul Schengen, Romania s-ar incarca cu obligatii pe care cel mai probabil nu le-ar putea duce! Berlinul vrea de fapt cerberi germani in Romania si Bulgaria - si nu e vorba doar de vreo metafora, ci, in mod concret, de politisti si vamesi in carne si oase - care sa controleze granitele estice ale imperiului UE pe care il conduce!

Bucurestiul poate cere negocieri in clar in legatura cu aceasta dorinta germana, daca tot s-a decis, dupa cum se vede, ca si sub PDL si sub USL, sa accepte statutul de rangul doi pe care i l-a harazit centrul vest-european al UE! Poate tot ar obtine ceva - vreun tratament bazat pe parteneriat si nu pe vasalitate in alte domenii! - caci varianta actuala, promovata atat de PDL cat si de USL, este doar pierzatoare, neoferind niciun castig.

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Călin Popescu-Tăriceanu, 2008: "Vom da astăzi, în Parlamentul României, un vot istoric - votul pentru ratificarea Tratatului de reformă al Uniunii Europene. Pentru România este mai mult decât un moment festiv. Ratificarea Tratatului de reformă marchează o etapă. Spun acest lucru din două motive. Pe de o parte, este o primă etapă pe care noi am parcurs-o în cadrul Uniunii Europene, după aderarea de la 1 ianuarie 2007. Am avut şansa să contribuim la negocierea şi la construirea acestui Tratat, beneficiind de aceleaşi drepturi şi având aceleaşi obligaţii ca oricare altă ţară europeană. Este cel dintâi tratat european semnat de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat şi semnat în format UE 27. Pentru toate aceste motive, odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România îşi pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat şi au decis alţii. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în urmă cu trei ani, prin votul dumneavoastră, România a ratificat Tratatul constituţional ["Constituţia UE", caducă], odată cu ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aşa cum ştiţi, Tratatul constituţional nu a putut intra în vigoare. Din fericire, aşa cum noi am susţinut în timpul negocierilor, inovaţiile din acest document au fost preluate în Tratatul de la Lisabona. Aceste inovaţii sunt un pas înainte faţă de tratatele europene în vigoare acum."

 

Postări populare: