09 noiembrie 2012

Ilie Şerbănescu: O cursă politică a extincţiei economice


In urma referendumului, fortele politice situate de o parte sau de alta s-au angajat intr-o cursa - pe vremuri, in perioada comunismului, se numea o intrecere socialista - pentru a face pe plac comisarilor de la Bruxelles. Bine spus comisari, caci ii intrec pe cei de politie si nu sunt cu nimic mai prejos decat cei sovietici care au condus o buna bucata de timp tara acum vreo sase decenii!
Business24

Uriase energii politice, scriitoricesti si editoriale precum si, evident, multe resurse financiare au fost cheltuite pentru a evidentia prejudiciile aduse economiei de turbulentele politice generate de initierea si organizarea referendumului de demitere a presedintelui in functie.


S-a vorbit de prejudicii de miliarde de euro, cu toate ca nimeni nu a resimtit un asemenea impact. Nici nu putea fi vorba de vreun cine stie ce impact economic in masura in care instabilitatea politica se resimte in plan economic cu osebire in tarile de tip bursier, unde totul este intermediat de incredere, a carei afectare se rasfrange intr-un fel sau altul asupra economiei.

Or, in Romania bursa nici nu prea exista si oricum aceasta, doar cu numele existenta, nu este un barometru al economiei, caci nu contribuie cu absolut nimic la finantarea ei. Ca atare, aplicarea unei grile de tip bursier pentru cuantificari de impact in investitii, in consum, in PIB etc nu putea duce decat la o aglomerare de consecinte pe hartie si nu in viata reala.

Exista insa un impact economic al referendumului politic din 29 iulie pe care nu l-a masurat nimeni si de care nici nu vorbeste nimeni. Si acesta este dramatic, mai ales privind pe termen lung.

In urma referendumului, fortele politice situate de o parte sau de alta s-au angajat intr-o cursa - pe vremuri, in perioada comunismului, se numea o intrecere socialista - pentru a face pe plac comisarilor de la Bruxelles. Bine spus comisari, caci ii intrec pe cei de politie si nu sunt cu nimic mai prejos decat cei sovietici care au condus o buna bucata de timp tara acum vreo sase decenii!

In tabara dlui Basescu - cea ajutata de acesti comisari in timpul referendumului si dupa aceea - nu este vreo surpriza. Optiunea se manifestase clar anterior si nu doar ca post-referendum nu exista vreun motiv sa se schimbe, dar de acum este intemeiata si pe absolut normala rasplatire a sprijinului primit.

Complet caraghioase apar insa lucrurile in tabara USL, care a luat-o si la gioale si peste fata de la comisarii de tip sovietic de la Bruxelles! O straduinta jenanta este lesne constatabila din partea acestei tabere, in frunte cu dl Ponta, de a intra in voie comisarilor de la Bruxelles!

Expresiile de fidelitate si cucernicia sunt puse in joc pentru a proba acestori comisari ca USL este, ca si cei dinaintea lor, gata sa faca orice pentru a placea Bruxelles-ului, chiar sa mai primeasca si niste pumni in nas daca mai este nevoie. Desigur, ar fi niste pumni "europeni", care nu scot cucuie, ci flori!

Aceasta intrecere cu adevarat socialista are un impact concret major. Nu numai ca orice nazbatie debiteaza comisarii de la Bruxelles este considerata la Bucuresti geniala, dar indeplinirea ei este imediat executata, chiar cu depasire. Privatizari decise la Bruxelles nu doar ca nu mai sunt judecate daca au rost sau nu, ci sunt lansate in cavalcada, rapid si daca s-ar putea chiar gratis de la bun inceput!

Liberalizarile de piete si preturi in energie - complet nejustificate economic (caci nu exista concurenta) si nedrepte cat roata carului (caci interzic romanilor sa se foloseasca mai ieftin de resursele lasate de Dumnezeu lor si nimanui altcuiva) - sunt asumate fara cracnire si cu efect demolator imediat. Taberele, in loc sa-si uneasca fortele in apararea tarii, coboara atat de jos stacheta una alteia in fata comisarilor de la Bruxelles, incat medalia castigatoare va fi vanzarea tarii pe nimic!

La capatul acestei curse - care se aproprie curand de sfarsit - Romania, spre satisfactia celor care isi vad misiunea implinita, chiar va disparea. Caci, prin privatizarile prevazute in programul FMI - ca piesa centrala a acestui program - va fi lichidata si bruma inca existenta de decizie economica romaneasca din economia din Romania.

Economia romaneasca nu va mai ramane cu nimic strategic in mana, urmand a fiinta doar in cadrul unor entitati marunte - unii le spun IMM-uri - care nu detin nicio putere, nicio parghie economica reala, niciun cuvant de spus si carora le este rezervata doar functia de a ocupa o forta de munca lasata deoparte de capitalul strain.

Si asta in timp ce capitalul strain va prelua tot mai adanc din caimacul profiturilor realizate in economia din Romania. Sa fie clar: va prelua tot mai adanc, nu doar pentru faptul ca va dobandi pozitii tot mai puternice, dar si pentru ca, in ansamblu se va realiza mereu mai putin, iar capitalul strain va trebui sa foreze mai profund pentru a obtine ceea ce colecteaza acum.

Capitalul autohton si minunatul stat roman scos din joc se vor ofili sub stransoarea externa. Ceea ce nu va reusi sa faca disparitia economiei romanesti va face liberalizarea preturilor in energie - al doilea pilon din programul FMI - care, interzicand romanilor dreptul de a se folosi mai ieftin de resursele lasate lor de catre Dumnezeu, va executa treptat transferul spre capitalul strain a sevei economice de care vor secatuite statul si poporul roman.

2 comentarii :

Anonim spunea...

Buna dimineata
As vrea si eu opinia despre
"capitalul romanesc"
daca exista, cum s-a format si...
pe unde umbla.
Serios, ca vorbe....
Emil

Riddick spunea...

Există capital românesc, are diverse origini.

Şi cel străin s-a format cam la fel, la o distanţă de câteva decenii mai înainte.


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Adrian Papahagi, 2011: "Înainte de a fi români, am fost europeni. Și creștini. Ce altceva suntem decât un amestec rasial daco-romano-slavo-cuman? De ce ne temem, așadar, de Statele Unite ale Europei, de parcă am pierde mai mult decât am câștiga? De parcă acquis-ul comunitar nu prevalează deja asupra legislațiilor naționale. Acest proiect nu e nou; el a fost doar diluat pe parcurs. Este proiectul federalist al creștin-democraților care în anii 1940-50 au pus bazele Uniunii Europene. Un proiect abandonat la jumătate de drum: Parlament European, dar nu și guvern federal european. Monedă unică, fără guvernanță financiară unică. Spațiu comun de securitate, fără armată comună. A venit momentul să desăvârşim proiectul gândit de Robert Schuman, Alcide de Gasperi, Konrad Adenauer, Grigore Gafencu și alți politicieni creștin-democrați după cel de-al doilea război mondial."

 

Postări populare: