Electoratul UE se opune categoric procesului de integrare europeană

Asta începe să se transforme în voturi care mătură de la putere partidele eurocolaboraționiste. S-a văzut în Grecia, deși legea electorală trucată (cu 50 de mandate din parlamentul de 300 acordate primului partid clasat) ar putea întârzia o vreme rezultatul politic real.

Adevărul

Majoritatea electoratului european consideră că procesul de integrare europeană a slăbit puterea economilor naţionale, se arată într-un sondaj publicat recent. Acest sondaj reprezintă un semnal de alarmă la adresa liderilor europeni care caută în continuare o soluţie la nivel federal pentru criza datoriilor suverane.

Respingând sugestia de a renunţa la şi mai multă suveranitate naţională, rezultatul sondajului arată că publicul este mult mai sceptic cu privire la beneficiile apartenenţei la UE şi la uniunea monetară şi se opune categoric creşterii puterilor instituţiilor europene în ceea ce priveşte deciziile cu privire la bugetele naţionale, anunţă publicaţia fianciară „Financial Times”.

Criză de încredere

Sondajul, efectuat pe un eşantion de 8.000 de respondenţi în opt ţări membre ale UE de către Pew Research Center, evidenţiază ceea ce cercetătorii descriu ca fiind „o criză totală de încredere” în fundaţiile instituţionale şi ideologice ale proiectului european.

Rezultatele reprezintă un nou semn de avertisment pentru liderii UE care încearcă să rezolve această criză, unii oficiali temându-se că aceasta s-ar putea transforma dintr-o criză financiară şi a datoriilor suverane într-o criză politică generală.

Acest sondaj a fost efectuat în Franţa, Germania, Spania, Italia, Grecia, Polonia, Marea Britanie şi Republica Cehă în perioada 15 martie – 15 aprilie.

Ostilitate faţă de procesul de integrare

O supraveghere mai puternică din partea UE asupra bugetelor naţionale este contestată de mai mult de 50% din cetăţenii din Franţa, Spania, Germania, şi Polonia şi de 75% dintre cei din Grecia.

Doar o treime dintre respondenţi consideră că eliminarea barierelor naţionale a avut un efect pozitiv: majoritatea cetăţenilor din Spania, Franţa, Marea Britanie, Grecia şi Republica Cehă consideră că procesul de integrare europeană a avut efecte detrimentale asupra economiilor naţionale.

Doar 34% din numărul cetăţenilor din zona euro consideră euro ca fiind „un lucru bun”. Majoritatea participanţilor la sondaj din Franţa şi Italia consideră că moneda unică a avut efecte negative asupra ţării lor.

Cu toate acestea, nimeni nu doreşte să abandoneze moneda unică şi să se reîntoarcă la monedele naţionale. Cel puţin trei din cinci respondenţi din Spania, Germania, Franţa şi Grecia doresc ca euro să fie menţinut. Italia este ţara cu cea mai mare susţinere pentu întoarcerea la liră, 40% dintre participanţi dorind acest lucru.

Nemulţumiri faţă de BCE

Banca Centrală Europeană este principala ţintă a nemulţumirilor din acest sondaj, patru din cinci state europene fiiind nemulţumite de politicile implementate de aceasta.

80% dintre greci, 65% dintre spanioli şi mai mult de jumătate dintre francezi şi germani au o părere proastă despre această instituţie. Cei mai entuziaşti susţinători ai BCE sunt cetăţenii polonezi, o ţară aflată în afara zonei euro.

Stereotipurile opiniei publice europene nu au fost reflectate întru totul în acest sondaj. Există o diferenţă infimă între preferinţele politice ale nordului şi sudului european; Germania este admirată, în continuare, pretutindeni, cu excepţia Greciei; iar nivelul de susţinere pentru oferirea de asistenţă financiară ţărilor aflate în dificultate a crescut în Germania în ultimii doi ani, se arată în sondaj.

Continentul rămâne divizat în ceea ce priveşte austeritatea, însă majorităţile din cinci din şapte ţări cosndieră că aceste măsuri nu ar trebui intensificate sau că deja au mers prea departe.

Angela Merkel rămâne cel mai respectat lider politic de pe continent, o majoritate clară exprimându-şi o opinie favorabilă despre felul în care ea gestionează criza, inclusiv 80% dintre germani şi 76% dintre francezi. Excepţia este, bineînţeles, Grecia, unde doar 14% dintre cetăţeni o susţin.