Ce au ei de gând

Ei toţi, că trebuie 2/3. Cu noi vor încerca s-o rezolve ca-n 2003, falsificând cifra de participare la referendum.

Frunzăverde, interviu pentru RADOR:

Realizator: Vorbind de descentralizare şi de, mă rog, modernizarea statului, s-a tot folosit sintagma asta până la epuizare, s-a spus după demisia dumneavoastră din PDL că aţi fost unul din cei mai înverşunaţi adversari ai modernizării statului, ai descentralizării, ai regionalizării. 
Sorin Frunzăverde: E o prostie. În primul rând, vă spun acuma că disputele principale au fost pe descentralizarea resursei financiare, în legătură cu regionalizarea. Eu am pledat pentru o regionalizare de tip european, nu pe o regionalizare, hai să spunem, de atmosferă sau emoţională. În toată Europa, de la Tamisa şi până la Prut, există următoarele niveluri de organizare teritorial-administrativă: localitatea, judeţul şi regiunea, fie că ele se numesc - mă refer la judeţe, la forma aceasta intermediară, care se numeşte..., fie că se numesc comitate în Marea Britanie, departamente în Franţa, provincii în Italia sau în Spania, kreis-uri sau landuri în Germania sau în Austria, poviate în Polonia, judeţe în Ungaria. Este absolut anormal să încerci să vii cu un model total nou, dar foarte ineficient. În sensul că, între o localitate, care înseamnă câteva mii de locuitori - comuna are câteva mii de locuitori - şi o regiune care urma să aibă cel puţin 1.800.000 de locuitori, să nu existe nici o formă intermediară de administrare. Şi repet, cei care vorbesc despre modernizări din astea fanteziste, să citească exact cum este organizată Europa din care facem parte.

Reporter: Şi cei de la USL au spus că vor să facă regionalizarea.
Sorin Frunzăverde: În stilul în care v-am spus eu.

Reporter: Aveţi certitudinea că o vor face aşa?
Sorin Frunzăverde: Păi au spus-o ei că aşa vor face.

Reporter: Şi apropo de... dacă vor...
Sorin Frunzăverde: Doamnă, au spus ei că vor face aşa.

Reporter: Am înţeles.
Sorin Frunzăverde: Ăsta e modelul european până la urmă, nu l-am inventat eu.

Reporter: Dacă USL-ul va ajunge la guvernare, care credeţi că ar trebui să fie primele măsuri din punct de vedere economic, eu ştiu, administrativ, pe care ar trebui să le ia noua guvernare? Pentru ce veţi pleda dvs.? Veţi avea o poziţie importantă, înţeleg, în PNL.
Sorin Frunzăverde: În primul rând, modificarea Constituţiei. Toate aceste măsuri, în realitate, trebuie luate cu modificarea Constituţiei. Nu poţi să reorganizezi teritorial-administrativ România fără să modifici actul fundamental al statului, legea fundamentală a statului. Nu poţi să realizezi acea reformă a Parlamentului fără modificarea Constituţiei, de asemenea. Dar pentru a reuşi modificarea Constituţiei în acest sens, care să urmărească o modernizare normală a statului, una firească, una europeană, trebuie să ai două treimi din membrii Parlamentului de partea acestui demers politic. Or, în actuala situaţie, noi nu am avut niciodată două treimi. Mai mult, nici nu puteai să ai două treimi când ai reuşit să institui un asemenea modus vivendi în politica românească, de ceartă permanentă, de gâlceavă, de scandal continuu.

Reporter: Şi credeţi că USL-ul va avea două treimi şi cu ajutorul celor de la UDMR, ştiu şi eu?
Sorin Frunzăverde: Eu nu stau acum să fac asemenea estimări. Ele ar fi speculative, ca multe alte lucruri în politica românească...

Reporter: Şi pentru că vorbim de USL...
Sorin Frunzăverde: Dar cred că o asemenea reaşezare în modernitate a statului român trebuie să fie gândită la nivelul întregii clasei politice şi bazată pe o majoritate în Parlament de două treimi.

Reporter: Pentru că vorbeam de USL, spuneaţi că nu aţi fost de acord cu faptul că cei din vechiul PD s-au despărţit de aliatul natural, de PNL. Acum, în USL sunt două forţe: una de stânga, una de dreapta. Dumneavoastră, care sunteţi un om de dreapta, da? Aţi militat pentru intrarea în Partidul Popularilor Europeni?
Sorin Frunzăverde: Da. Nu am militat, am iniţiat-o şi am realizat-o.

Reporter: Ok. Cum vedeţi alianţa asta între stânga şi dreapta? Asta nu e nefirească?
Sorin Frunzăverde: Eu am spus acest lucru şi mă bucur că domnul preşedinte Ponta a afirmat sau, mă rog, a confirmat ceea ce am spus. Este o alianţă de conjunctură, în condiţiile în care este clar că traversăm o perioadă de criză, că e nevoie de o forţă politică puternică care să-şi asume aceste demersuri despre care dvs. m-aţi întrebat deja şi eu v-am răspuns că ele trebuie să înceapă cu modificarea Constituţiei. Sigur, această conjunctură poate să dureze patru ani sau poate să dureze opt ani. Nu este o invenţie românească. Până la urmă, şi Germania a fost condusă într-un moment similar, hai să spunem, de o mare coaliţie, recent, de această guvernare condusă de Angela Merkel, dar cu SPD-ul în componenţă...

Reporter: Guvernarea trecută, practic.
Sorin Frunzăverde: În guvernarea trecută. Dar germanii aveau deja un precedent creat când, după al Doilea Război Mondial, nu imediat, dar după al Doilea Război Mondial, a existat o perioadă în care, din nou, această mare coaliţie a funcţionat. Dacă nu mă înşel, Erhard era atunci primul ministru al Germaniei federale.

Reporter: Votul uninominal pur?
Sorin Frunzăverde: Adică, cred că o asemenea construcţie politică, o asemenea alăturare politică este în acest moment necesară, cum sunt convins că, în timp, se vor delimita sau va apărea în mod clar o forţă politică pe dreapta, care trebuie să pornească de la PNL, şi una pe stânga.

Reporter: Nu de la premierul Mihai Răzvan Ungureanu? Aşa se vorbeşte, se aude. Chiar doamna Elena Udrea spunea aseară, într-un interviu, că premierul va fi iniţiatorul unei mari mişcări politice pe dreapta. Vă vedeţi plecând din PNL la un moment dat, dacă această mişcare se va realiza şi realăturându-vă foştilor dumneavoastră colegi de la PDL?
Sorin Frunzăverde: În primul rând, nu cred că o asemenea construcţie este viabilă.

Reporter: De ce?
Sorin Frunzăverde: Pentru că ea porneşte de la ideea omului providenţial.

Reporter: Cine este, premierul?
Sorin Frunzăverde: Nu, construcţia, pornind de la omul providenţial, practic, nu este fezabilă în acest moment în democraţiile europene. Nici în cea de peste Ocean, până la urmă. Cred că asemenea construcţii pot să pornească de la o grupare politică şi în acest caz, după mine, PNL este această grupare politică.

Reporter: Vor mai urma şi alte demisii spectaculoase din PDL?
Sorin Frunzăverde: Au urmat, dar... Nu sunt demisii provocate de cineva anume.

Reporter: Nu, după părerea dumneavoastră, cunoscându-vă bine foştii colegii şi fostul partid.
Sorin Frunzăverde: Da, cred că vor pleca şi alţi colegi şi cred că e nevoie în PNL de oameni de dreapta, cum aţi spus, de oameni care cred în ideile de dreapta şi care au şi dovedit acest lucru pe parcursul acestor ani.

Reporter: Dar nu credeţi că totuşi, USL, în general, ar trebui să aibă mai multe rezerve, la nivel de principii, că tot vorbeam de principii, în privinţa înrolărilor astea în USL, a oamenilor care vin acum dinspre PDL sau mă rog, din zona puterii.
Sorin Frunzăverde: USL înseamnă şi stânga.

Reporter: Şi stânga, evident.
Sorin Frunzăverde: Eu sunt abia de câteva zile membru al PNL. Ar fi amoral din partea mea să încep să le dau sfaturi, şi PNL-ului, şi PSD-ului, care este aliatul în USL. Ar fi amoral să încerc eu acum să le spun ce să facă, în condiţiile în care există asemenea solicitări. Cred că şi de o parte, şi de alta există maturitatea şi emanciparea, în egală măsură, necesară pentru a hotărî fiecare în legătură cu fiecare caz.

Reporter: În ce relaţii sunteţi cu preşedinte PSD, Victor Ponta? Poate să fie un premier pentru o perioadă atât de grea?
Sorin Frunzăverde: Relaţii normale. M-am întâlnit recent, la Reşiţa, cu el. De-a lungul timpului am avut conversaţii. Poate să fie un prim ministru într-o asemenea perioadă grea, având în spate însă o structură politică, iată, o alianţă de acest gen, formată din două grupări politice puternice, una de dreapta, una de stânga. Cu atât mai mult cu cât una este de dreapta şi una este de stânga, în condiţii de criză.

Reporter: Veţi milita pentru depolitizarea până la nivel, eu ştiu, local? Aşa şi-au luat angajamentul cei doi lideri, că politizarea se va opri la nivelul secretarilor de stat. Sunteţi de acord cu lucrul ăsta?
Sorin Frunzăverde: În mod normal, da. Există această variantă, ca nivelul politic să fie oprit aici, la nivelul secretarului de stat. Există şi o altă variantă, ca şeful instituţiei descentralizate la nivel teritorial, dar doar şeful - da? - să fie numit politic şi el să plece o dată cu guvernarea care l-a numit. Sunt cele două, dacă vreţi, sunt cele două forme în care, la ora actuală, se guvernează în Europa. Nu cred că este exagerat să mă raportez la modelul european, pentru că este un model care funcţionează şi pentru că suntem parte a acestei Uniuni Europene.