20 aprilie 2012

Beneficiarii și facilitatorii



Sau

La plăcinte - înainte
Și la război - înapoi !

Văzusem de ieri că s-a votat la Parlamentul European rezoluția privind baza fiscală consolidată comună a societăților - Raport referitor la propunerea de directivă a Consiliului privind o bază fiscală consolidată comună a societăților (CCCTB) (COM(2011)0121 – C7-0092/2011 – 2011/0058(CNS)).

Bănuiam că nu putea fi ceva bun, dar nu aveam o idee clară despre ce ar putea însemna pentru economia României. Iar azi, mă lămurește Evenimentul zilei cine sunt beneficiarii:  

Cum ar putea România să rămână doar cu o treime din profitul Petrom de impozitat

Profitul obţinut într-un stat membru al Uniunii Europene ar putea să nu mai aducă acelui stat niciun impozit, dacă sucursalele din alte ţări ale grupului de companii au obţinut pierderi.

Scopul acestei baze fiscale consolidate, denumită CCCTB (Common Consolidated Corporate Tax Base) este să aducă economii pentru firmele care desfăşoară operaţiuni transfrontaliere în Uniunea Europeană şi să reducă birocraţia cu care se confruntă acestea. În final, efectele ar putea include aducerea unor noi companii în Europa şi stimularea dezvoltării celor existente. [...]

Doar o treime din profitul Petrom ar mai fi impozitat în România

În anul 2011, profitul net al Petrom a fost de circa 830 de milioane de euro, în timp ce profitul net al OMV Group a fost de 1,063 miliarde de euro, în condiţiile în care vânzările au fost de doar 5,2 miliarde de euro în România şi 34 de miliarde la nivelul grupului, iar activele erau de 8,5 miliarde de euro la Petrom, comparativ cu 28,4 miliarde de euro pentru tot grupul. În aceste condiţii, cam o treime din profitul obţinut de Petrom ar mai fi impozitat de statul român.

Proiectul a avut parte până acum de opoziţie din partea mai multor ţări, între care şi România. Celelalte ţări nemulţumite de această idee sunt Marea Britanie, Olanda, Polonia, Slovenia, Bulgaria, Irlanda, Malta şi Suedia.

*   *   *

Rezoluția a trecut cu  452 de voturi pentru, 172 împotrivă, 36 abțineri și 94 de non-votanți.

Dintre europarlamentarii din România, iată facilitatorii:

Au votat pentru: Elena Oana Antonescu (PDL/PPE),  Victor Boștinaru (PDL/PPE), Corina Crețu (PSD/S&D), George Sabin Cutaș (PC/S&D), Vasilica Viorica Dăncilă (PSD/S&D), Ioan Enciu (PSD/S&D), Ramona Nicole Mănescu (PnL/ALDE), Norica Nicolai (PnL/ALDE), Ioan Mircea Pașcu (PSD/S&D), Cristian Dan Preda (încă PDL/PPE), Adrian Severin (independent), Csaba Sogor (UDMR/PPE), Silvia-Adriana Țicău (PSD/S&D), Laszlo Tokes (UDMR/PPE), Adina-Ioana Vălean (PnL/ALDE) și Renate Weber (PnL/ALDE).

Consemnul de vot al grupului popular (PPE) a fost vot pentru, poziția guvernului României este împotrivă - astfel s-ar explica abținerile europarlamentarilor PDL/PPE (cu excepția celor doi ipochimeni subliniați) și non-votul lui Iuliu Winkler (UDMR/PPE). Sebastian Bodu a votat împotrivă.

2 comentarii :

Crystal Clear spunea...

Cum naiba sa votezi impotriva interesului national ????

Merg inainte, cu tupeu...

Riddick spunea...

L-am întrebat pe Cristian Preda de ce a votat așa - nu a dat un răspuns (dar a publicat întrebarea mea):

De ce ați votat, împotriva interesului național, rezoluția privind baza fiscală consolidată comună a societăților ?

http://cristianpreda.ro/2012/04/19/culoarea-politica-a-usl/#comment-85835


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Călin Popescu-Tăriceanu, 2008: "Vom da astăzi, în Parlamentul României, un vot istoric - votul pentru ratificarea Tratatului de reformă al Uniunii Europene. Pentru România este mai mult decât un moment festiv. Ratificarea Tratatului de reformă marchează o etapă. Spun acest lucru din două motive. Pe de o parte, este o primă etapă pe care noi am parcurs-o în cadrul Uniunii Europene, după aderarea de la 1 ianuarie 2007. Am avut şansa să contribuim la negocierea şi la construirea acestui Tratat, beneficiind de aceleaşi drepturi şi având aceleaşi obligaţii ca oricare altă ţară europeană. Este cel dintâi tratat european semnat de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat şi semnat în format UE 27. Pentru toate aceste motive, odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România îşi pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat şi au decis alţii. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în urmă cu trei ani, prin votul dumneavoastră, România a ratificat Tratatul constituţional ["Constituţia UE", caducă], odată cu ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aşa cum ştiţi, Tratatul constituţional nu a putut intra în vigoare. Din fericire, aşa cum noi am susţinut în timpul negocierilor, inovaţiile din acest document au fost preluate în Tratatul de la Lisabona. Aceste inovaţii sunt un pas înainte faţă de tratatele europene în vigoare acum."

 

Postări populare: