17 martie 2012

Opoziția din sistem



Anul de după alegeri va scoate la lumină multe aranjamente, unele vizibile de pe acum, dar trebuie punctată chestiunea constituțională - PDL, UNPR, UDMR și USL au bătut deja palma în privința revizuirii Constituției (deficit, regionalizare &all). Rămâne deschisă calea opoziției reale, din afara sistemului, dacă partidele din eurocartel se afișează cu aceeași partitură.

Tocmai asta caută ei să împiedice, împingând spre opoziție ori PnL, ori PDL.

Chiar mă întrebam cât va mai dura până să se prindă PSD de păcăleală. Cota PnL (mă rog, a AC-D, PnL+PC) de 1:1 cu PSD  în privința candidaturilor USL era oricum o aberație, media ALDE în UE este de maxim 12%.

Și iată că vine vestea demult bănuită - PSD refuză paritatea pe listele electorale cu PnL-PC:
Cât de tare îi roade acest calcul pe pesedişti? Foarte tare! Într-atât de tare încât Titus Corlăţean declară într-un interviu cu Sabina Fati, pe care îl vom publica luni în "România Liberă", că principiul împărţirii 50/50 a candidaturilor între PSD şi PNL-PC nu va fi aplicat şi la agerile generale - "Paritatea la care vă referiţi a fost stabilită pentru alegerile locale. La parlamentare plecăm de la o realitate obiectivă: sunt mai mulţi parlamentari PSD aleşi la ultimele alegeri, decât parlamentari PNL, iar pe locurile disponibile vom construi împreună în funcţie de alegerile locale".
După criticile mârâite ale lui Ion Ilescu împotriva modului în care Ponta a cedat în faţa lui Antonescu, acceptând principiul parităţii între două partide care au un decalaj evident de gabarit, declaraţia lui Corlăţean desfiinţează practic protocolul de înfiinţare a Uniunii Social Liberale, care la punctul 5.3.1., dedicat alegerilor parlamentare, stipulează clar: "Fiecare parte componentă a Alianţei va desemna un număr egal de candidaţi la nivel naţional".
Evident, atât presiunile lui Iliescu cât şi declaraţia lui Corlăţean pot fi doar un joc la intimidare, menit să convingă PNL să cedeze mai multe locuri PSD-ului decât fusese înţelegerea iniţială. Nici una, nici alta nu reprezintă semne că ruperea USL este iminentă. Cel puţin, nu până la locale. Dar toate la un loc, ca şi reacţia lui Crin Antonescu, care a refuzat să ceară introducerea în statutul PNL a interdicţiei de colaborare cu PDL, arată că ambele partide iau în calcul şi varianta ruperii Uniunii şi mai ales posibilităţile care li se deschid după divorţ. Preluarea puterii de către USL nu mai este deloc o certitudine. Caz în care, le place sau nu, ambele partide care o compun trebuie să ia în calcul şi o negociere cu preşedintele.
România liberă
UPDATE: interviul din România liberă


Inpolitics: Lovitură: PSD anunță refuzul parității pe liste cu PNL în alegeri

Evenimentul zilei: Refuză PSD paritatea cu PNL în alegerile generale?

4 comentarii :

Anonim spunea...

Daca as fi pusa intr-o situatie limita, niciodata nu as vota PNL. Sunt ranchiunosi. Sunt bantuiti de prea multa ura.

Riddick spunea...

Eu mi-am dat seama care-i treaba cu PnL din 1991, când au intrat la guvern cu FSN.

I-am votat totuși la grămadă în 1992, 1996 (CDR) și în 2004 (DA), însă de acum înainte nu mai votez în nicio împrejurare vreunul dintre partidele parlamentare actuale, i-am văzut pe toți ce au făcut. Alte partide, minus PNG&PRM.

Anonim spunea...

deratizare bucuresti

Riddick spunea...

Numai București ? ;-)


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Andrei Cornea, 2011: "Dacă statele rămân suverane, ele vor continua să facă ceea ce cred şi ceea ce consideră că le este de folos, în pofida intereselor comune. Rezultă că trebuie mers înainte – mai repede sau mai încet – spre un sistem federal sau măcar confederal, cu un guvern central dotat cu puteri mari în domeniul economiei, apărării şi externelor, cu un parlament bicameral după modelul american şi cu guverne ale statelor responsabile numai pentru afacerile interne, justiţie, educaţie, cultură, eventual sănătate şi muncă. Căci atunci când vorbim despre pierderea suveranităţii naţionale, despre cine anume vorbim în fapt ca fiind „perdanţii“? Despre plătitorii obişnuiţi de impozite, cu rate la bănci, cu salarii ameninţate ba de tăieri, ba de inflaţie? Despre pensionarii cu pensiile în pericol? Despre beneficiarii sistemelor de asigurări ce acumulează datorii peste datorii? Despre şomeri? Nu, ci vorbim despre elitele politice europene din cele 27 de state. Ele sunt acelea care şi-ar pierde suveranitatea – mai ales aceea de a cheltui nestăvilit şi de a face promisiuni imposibil de ţinut. Vor trebui să se consoleze mulţi parlamentari naţionali cu un rol mai modest (dar deloc neglijabil). Dintre miniştrii şi funcţionarii guvernamentali, unii, precum cei de la externe sau de la armată, vor trebui să dispară pur şi simplu."

 

Postări populare: