18 martie 2012

Da' chiar aşa...



Ce-o fi  căutat un membru supleant al CC al UTC, Mihai Răzvan Ungureanu, la Cluj-Napoca pe 21 decembrie 1989?

UPDATE (25 martie 2012) -  linkul s-a schimbat, și articolul a apărut pe 26 decembrie, nu pe 24, cum eronat afirmă Napoca News.

https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj2dObIaWboPEkOyV_yO-OMjRVbXYMm4fIfZeMXOoHbXsbPD50wQFNFedFZX7_aEJcE0dFwVOtwKqWo7T4-O2fVdysqWEbEtUFF6PU-VcTeMOgxQ7hRrDZ0iKdWxPp6Z8tTl-XhE3jyhgc/s400/say_what.jpgEste vorba despre o polemică legată de articolul pe care l-a publicat în Opinia Studenţească pe 24 decembrie 1989, în care susţine că ar fi participat la manifestaţia din Cluj din 21 decembrie. Cam prea promptă reacţia (materialul trebuie să fi fost dat la tipar pe 23 decembrie), pare o mutare pregătitoare, o legendare, în limbaj specific. Autorul îl suspectează pe MRU de obedienţă până în ultimul moment faţă de regim, datorită funcţiei politice din UTC. Eu aş zice că nu-l putem suspecta şi de lipsă de inteligenţă, iar dacă anumite gesturi de dinainte de 21-22 decembrie ar putea fi explicate (şi) prin necesitatea de a se integra în peisaj, de a fi cât mai neobservat până va avea loc un anumit tip de eveniment, eventual retransmiţând ori îndeplinind anumite dispoziţii primite pe cale ierarhică, ceea ce a urmat după pare a fi un parcurs pregătit, şi nu de către nişte amatori.

Napoca News:

De câteva ore am rămas mut de uimire citind noua diversiune de presă privind participarea premierului MRU în zilele revoluţiei la Cluj-Napoca. Au informatorii şi turnătorii din presă imaginaţie bogată să ne facă pe noi cititorii de rând să credem că ditamai membru supleant al CC al UTC, tânărul MRU, a participat în blugi şi adidaşi la luptele de stradă din Piaţa Unirii, pe 21 decembrie 1989, fiind martor la împuşcarea poetului Călin Nemeş şi al pictorului Lucian Matiş. Toată această telenovelă jurnalistică a apărut într-un articol semnat de MRU pe 24 decembrie 1989 în publicaţia Opinia Studenţească de la Iaşi, oficiosul Asociaţiei Studenţilor Comunişti. E ilogic ce a scris MRU în ziarul de la Iaşi. În primul rând se pune întrebarea firească: Ce căuta un membru supleant al CC al UTC, Mihai Răzvan Ungureanu, la Cluj-Napoca pe 21 decembrie 1989?
Există informaţíi că MRU la revoluţie îndemna cadrele ASC şi UTC să vegheze căminele studenţeşti din Iaşi ca studenţii să nu iasă în stradă după modelul revoltei de la Timişoara. Mai mult sunt declaraţii ale unor studenţi că în 23 decembrie 1989 MRU era să fie linşat de tineri revoluţionari în sediul Casei Tineretului, unde aveau birourile mahării UTC Iaşi, dar a fost salvat de o grupă de grăniceri care l-au arestat şi dus în siguranţă la o unitate militară sub pază. Să credem că ce a păţit MRU la Iaşi a fost în zilele de 22 şi 23 decembrie 1989, iar pe 21 decembrie era chiar la Cluj-Napoca. În inima Ardealului nu putea fi decât trimis de către conducerea UTC, adică şi de Nicu Ceauşescu, pentru a veghea ca în căminele de studenţi din Cluj-Napoca să nu se extindă flacăra revoluţiei de la Timişoara şi să ridice moralul ideologic cadrelor locale ASC. Se ştie că la Iaşi revolta fusese înfrântă mai devreme pe 14 decembrie 1989, când Securitatea a înăbuşit revolta de stradă condusă de poetul Spiridon Maria Cassian. Deci MRU nu putea fi la Cluj-Napoca decât în această calitate oficială de lider UTC, altfel nu avea cum. Se ştie că în dimineaţa de 21 decembrie 1989 a avut loc în sala mare a Casei de Cultură a Studenţilor din Piaţa Păcii de atunci o şedinţă cu toate cadrele de partid din oraş şi liderii studenţilor şi cei din UTC. La această şedinţă au fost prezenţi tineri care acum sunt sociologi, istorici şi dealeri clujeni de Mercedesuri, ce ne dau lecţii de democraţie şi capitalism. Participând la această consfătuire MRU nu avea cum să meargă în blugi şi adidaşi, ci numai la costum şi cravată. Cine a fost utc-ist ştie că a purta costum şi cravată neagră sau bleumarin era obligatoriu. Un membru de vază al UTC nu avea cum să vină la şedinţă în blugi şi adidaşi în epoca comunistă. Poate numai dacă după şedinţă MRU părăsind CCS s-a dus se se schimbe în blugi şi adidaşi ca să poată observa studenţii ce ies în stradă în Piaţa Unirii şi protestează împotriva comunismului pentru a îi raporta la UTC ca să fie exmatriculaţi din Universitate. [...]

7 comentarii :

Anonim spunea...

My 2 cents: MRU e iniţiatorului fonfleului în presa românească postdecembristă.
http://mariusmioc.wordpress.com/2012/03/18/mihai-razvan-ungureanu-despre-revolutie-blugii-ne-erau-plini-de-singe-reportaj-sau-fonfleu/

Riddick spunea...

Adineauri tocmai citisem postarea ta. Chestia cu batista înmuiată în sânge e cam a la Revolution Francaise, se proceda la fel (monarhiștii la decapitarea lui Louis XVI și a soției, Marie Antoinette, dar și în alte cazuri).

Anonim spunea...

Deci MRU e un om cult, ştie cum se procedează la revoluţii. Uite, eu nu ştiam chestia asta.

Riddick spunea...

Citisem de pe vremea aia (Dumas - Cavalerul reginei). ;-)

Crystal Clear spunea...

:)))

John Galt spunea...

Nici nu mai spun ca pe vremea respectiva nu gaseai nici blugi, si nici adidasi.

Riddick spunea...

Pe piață găseai "blugi" românești la o calitate execrabilă, și "adidași" cu două sau cu patru linii (producție Pionierul, Clujana sau China). Marfă bună găseai la bișniță, dacă plăteai (o pereche de adidași și una de blugi - originale - puteau fi în jur de 1800-2000 de lei, cam salariul minim de pe vremea aia).


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Călin Popescu-Tăriceanu, 2008: "Vom da astăzi, în Parlamentul României, un vot istoric - votul pentru ratificarea Tratatului de reformă al Uniunii Europene. Pentru România este mai mult decât un moment festiv. Ratificarea Tratatului de reformă marchează o etapă. Spun acest lucru din două motive. Pe de o parte, este o primă etapă pe care noi am parcurs-o în cadrul Uniunii Europene, după aderarea de la 1 ianuarie 2007. Am avut şansa să contribuim la negocierea şi la construirea acestui Tratat, beneficiind de aceleaşi drepturi şi având aceleaşi obligaţii ca oricare altă ţară europeană. Este cel dintâi tratat european semnat de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat şi semnat în format UE 27. Pentru toate aceste motive, odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România îşi pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat şi au decis alţii. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în urmă cu trei ani, prin votul dumneavoastră, România a ratificat Tratatul constituţional ["Constituţia UE", caducă], odată cu ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aşa cum ştiţi, Tratatul constituţional nu a putut intra în vigoare. Din fericire, aşa cum noi am susţinut în timpul negocierilor, inovaţiile din acest document au fost preluate în Tratatul de la Lisabona. Aceste inovaţii sunt un pas înainte faţă de tratatele europene în vigoare acum."

 

Postări populare: