14 martie 2012

ONU presează implementarea "reformelor" în Republica Moldova şi critică Biserica Ortodoxă



Raportorul Special al ONU privind libertatea religiei Heiner Bielefeld a prezentat acum o săptămînă Consiliului pentru Drepturile Omului raportul privind misiunea sa în Republica Moldova din toamna anului trecut. Heiner Bielefeldt a făcut un apel către Guvernul moldovean să manifeste iniţiativă în adoptarea unei legi anti-discriminare precum şi măsuri de încurajare a dialogului inter-religios şi combaterea urii religioase. Astăzi, într-un comunicat de presă, Mitropolitul Moldovei Vladimir şi-a exprimat nemulţumirea  faţă de concluziile raportorului ONU, spunînd că „pretenţiile expuse de Heiner Bielefeldt în apărarea minorităţilor religioase şi sexuale urmăresc de fapt încălcarea majorităţii cetăţenilor ortodocşi din Moldova”. Mai multe despre poziţia Mitropoliei Moldovei, dar şi a Mitropoliei Basarabiei relatează Alla Ceapai.  

Referindu-se la opinia raportorului ONU Heiner Bielefeldt despre statutul privilegiat al Bisericii ortodoxe din Moldova, secretarul Mitropoliei Moldovei, Vadim Cheibaş, cel care a prezentat în faţa presei mesajul Mitropolitului Vladimir, consideră că religia ortodoxă nu trebuie pusă pe picior de egalitate cu alte confesiuni religioase din Moldova:

„Noi ne dăm foarte bine seama că Guvernul este pus în situaţia de a realiza angajamentele. De ce să nu fim noi integraţi în această comunitatea europeană, dar cu specificul nostru naţional. Ţara noastră este ortodoxă şi dorim ca acest spaţiu etnogenetic să rămînă asemenea, să nu fie alterat şi să nu fie combinat, să nu fie amestecat într-un amalgam de confesiuni religioase, care urmăresc vădit scopul diminuării valorilor spirituale.”

Cît despre un alt angajament asumat de Guvernul Republicii Moldova faţă de Uniunea Europeană şi anume adoptarea legii anti-discriminare,  protoiereul Vadim Cheibaş spune că Mitropolia Moldovei va susţine şi în continuare excluderea minorităţilor sexuale din această lege:

„Ce ţine de orientare sexuală este un know how pentru legislaţie care deranjează, deoarece anterior societatea a fost deprinsă că cei care sunt de orientare sexuală netradiţională erau excomunicaţi din societate, erau prigoniţi. Acum legislaţia brusc se reorientează în inversul celei care a fost.”

Mitropolia Basarabiei optează şi ea ca minorităţile sexuale să nu se regăsească în legea anti-discriminare. Dar cît priveşte toleranţa religioasă, secretarul Mitropoliei Basarabiei, Ioan Cosoi, consideră că în Republica Moldova toate cultele religioase înregistrate se bucură de privilegii egale:

„Indiferent care cult ar fi majoritar în Republica Moldova, cei care sunt minoritari undeva se vor plînge pe cel care este majoritar. Desigur că Mitropolia Moldovei ca biserică ortodoxă într-un timp a avut un privilegiu mare din partea statului, mai ales în perioada comunistă şi probabil în ziua de astăzi atenţia guvernanţilor nu este atît de sporită faţă de Mitropolia Moldovei, probabil pe ei îi deranjează acest lucru.”

Am întrebat mai mulţi cetăţeni întîlniţi ocazional pe străzile Chişinăului dacă o lege anti-discriminare ar promova mai multă toleranţă în societatea moldoveană:

„Eu consider că ar trebui o astfel de lege, pentru ca să ne stimăm unii pe alţii, pentru că suntem oameni.”

„Anti-discriminarea adică să permitem ceea ce poate este acceptabil în alte state, dar pentru mentalitatea noastră, pentru poporul nostru creştin ortodox a astfel de lege nu este acceptabilă.”

Europa Liberă: V-ar deranja ca minorităţile sexuale să fie incluse în legea anti-discriminare?

„Nu că m-ar deranja, dar nu e locul lor potrivit acolo. Nu trebuie de exclus complect, dar trebuie să le fie dat un loc unde să le fie şi lor confortabil şi comod, dar să nu încurce celorlalţi.”

„Suntem toţi la fel, egali şi avem aceleaşi drepturi.”

Au fost voci culese la întîmplare pe străzile capitalei.

Radio Europa Liberă

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Călin Popescu-Tăriceanu, 2008: "Vom da astăzi, în Parlamentul României, un vot istoric - votul pentru ratificarea Tratatului de reformă al Uniunii Europene. Pentru România este mai mult decât un moment festiv. Ratificarea Tratatului de reformă marchează o etapă. Spun acest lucru din două motive. Pe de o parte, este o primă etapă pe care noi am parcurs-o în cadrul Uniunii Europene, după aderarea de la 1 ianuarie 2007. Am avut şansa să contribuim la negocierea şi la construirea acestui Tratat, beneficiind de aceleaşi drepturi şi având aceleaşi obligaţii ca oricare altă ţară europeană. Este cel dintâi tratat european semnat de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat şi semnat în format UE 27. Pentru toate aceste motive, odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România îşi pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat şi au decis alţii. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în urmă cu trei ani, prin votul dumneavoastră, România a ratificat Tratatul constituţional ["Constituţia UE", caducă], odată cu ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aşa cum ştiţi, Tratatul constituţional nu a putut intra în vigoare. Din fericire, aşa cum noi am susţinut în timpul negocierilor, inovaţiile din acest document au fost preluate în Tratatul de la Lisabona. Aceste inovaţii sunt un pas înainte faţă de tratatele europene în vigoare acum."

 

Postări populare: