23 februarie 2012

Noi cu funerisme, alţii cu pregătirea de luptă


Şcolarul din România nu trăieşte pe Terra, într-un univers plin de mistere, ci între graniţele unui stat „naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil”, pentru ca niciun extraterestru să nu ne poată anexa istoric sau cultural, după cum scrie şi în Doina eminesciană reprodusă în manualul de a şaptea. Istoria şi evenimentele locale sunt supradimensionate, personaje secundare sunt redistribuite în roluri de excepţie, pe baza unui periculos nepotism istoric. 

Bulgaria introduce educaţia militară în şcoli (Corespondenţă Agerpres)

Parlamentul bulgar a adoptat joi proiectul de lege pentru forţele militare care prevede introducerea unor ore de educaţie militară în şcoli. Începând de anul şcolar viitor, elevii din clasele a IX-a şi a X-a vor avea câte 5 ore pe an de educaţie militară.

Ministrul apărării Aniu Anghelov a declarat că în aceste ore elevii vor învăţa care sunt obligaţiile cetăţenilor referitoare la apărarea statului, cum să acţioneze în situaţii de criză cu caracter militar, care este structura şi misiunea forţelor militare. Nu vor fi instruiri practice, a precizat ministrul.

Legea mai prevede că armata bulgară va dispune de 3.500 de rezervişti recrutaţi în mod voluntar, a indicat ministrul Anghelov. Studenţii de la universităţile civile vor avea posibilitatea să se înscrie la cursuri militare, dacă doresc. Ministerul Apărării va organiza astfel de cursuri şi pentru ceilalţi cetăţeni care doresc să primească un grad militar. Rezerviştii vor primi un salariu anual de circa 500 euro. Aceştia vor fi angajaţi pe baza unui contract de 5 ani care ar putea fi prelungit. 



>> Medvedev îşi doreşte pentru Rusia o educaţie de tip militaro-practic
>> Medvedev cere revenirea la educaţia "militaro-patriotică"
>> Cu ce se mai ocupă ministerele lui Borbely şi Funeriu
>> Cetăţenia europeană - o nouă identitate

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Călin Popescu-Tăriceanu, 2008: "Vom da astăzi, în Parlamentul României, un vot istoric - votul pentru ratificarea Tratatului de reformă al Uniunii Europene. Pentru România este mai mult decât un moment festiv. Ratificarea Tratatului de reformă marchează o etapă. Spun acest lucru din două motive. Pe de o parte, este o primă etapă pe care noi am parcurs-o în cadrul Uniunii Europene, după aderarea de la 1 ianuarie 2007. Am avut şansa să contribuim la negocierea şi la construirea acestui Tratat, beneficiind de aceleaşi drepturi şi având aceleaşi obligaţii ca oricare altă ţară europeană. Este cel dintâi tratat european semnat de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat şi semnat în format UE 27. Pentru toate aceste motive, odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România îşi pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat şi au decis alţii. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în urmă cu trei ani, prin votul dumneavoastră, România a ratificat Tratatul constituţional ["Constituţia UE", caducă], odată cu ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aşa cum ştiţi, Tratatul constituţional nu a putut intra în vigoare. Din fericire, aşa cum noi am susţinut în timpul negocierilor, inovaţiile din acest document au fost preluate în Tratatul de la Lisabona. Aceste inovaţii sunt un pas înainte faţă de tratatele europene în vigoare acum."

 

Postări populare: