23 februarie 2012

Noi cu funerisme, alţii cu pregătirea de luptă


Şcolarul din România nu trăieşte pe Terra, într-un univers plin de mistere, ci între graniţele unui stat „naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil”, pentru ca niciun extraterestru să nu ne poată anexa istoric sau cultural, după cum scrie şi în Doina eminesciană reprodusă în manualul de a şaptea. Istoria şi evenimentele locale sunt supradimensionate, personaje secundare sunt redistribuite în roluri de excepţie, pe baza unui periculos nepotism istoric. 

Bulgaria introduce educaţia militară în şcoli (Corespondenţă Agerpres)

Parlamentul bulgar a adoptat joi proiectul de lege pentru forţele militare care prevede introducerea unor ore de educaţie militară în şcoli. Începând de anul şcolar viitor, elevii din clasele a IX-a şi a X-a vor avea câte 5 ore pe an de educaţie militară.

Ministrul apărării Aniu Anghelov a declarat că în aceste ore elevii vor învăţa care sunt obligaţiile cetăţenilor referitoare la apărarea statului, cum să acţioneze în situaţii de criză cu caracter militar, care este structura şi misiunea forţelor militare. Nu vor fi instruiri practice, a precizat ministrul.

Legea mai prevede că armata bulgară va dispune de 3.500 de rezervişti recrutaţi în mod voluntar, a indicat ministrul Anghelov. Studenţii de la universităţile civile vor avea posibilitatea să se înscrie la cursuri militare, dacă doresc. Ministerul Apărării va organiza astfel de cursuri şi pentru ceilalţi cetăţeni care doresc să primească un grad militar. Rezerviştii vor primi un salariu anual de circa 500 euro. Aceştia vor fi angajaţi pe baza unui contract de 5 ani care ar putea fi prelungit. 



>> Medvedev îşi doreşte pentru Rusia o educaţie de tip militaro-practic
>> Medvedev cere revenirea la educaţia "militaro-patriotică"
>> Cu ce se mai ocupă ministerele lui Borbely şi Funeriu
>> Cetăţenia europeană - o nouă identitate

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Andrei Cornea, 2011: "Dacă statele rămân suverane, ele vor continua să facă ceea ce cred şi ceea ce consideră că le este de folos, în pofida intereselor comune. Rezultă că trebuie mers înainte – mai repede sau mai încet – spre un sistem federal sau măcar confederal, cu un guvern central dotat cu puteri mari în domeniul economiei, apărării şi externelor, cu un parlament bicameral după modelul american şi cu guverne ale statelor responsabile numai pentru afacerile interne, justiţie, educaţie, cultură, eventual sănătate şi muncă. Căci atunci când vorbim despre pierderea suveranităţii naţionale, despre cine anume vorbim în fapt ca fiind „perdanţii“? Despre plătitorii obişnuiţi de impozite, cu rate la bănci, cu salarii ameninţate ba de tăieri, ba de inflaţie? Despre pensionarii cu pensiile în pericol? Despre beneficiarii sistemelor de asigurări ce acumulează datorii peste datorii? Despre şomeri? Nu, ci vorbim despre elitele politice europene din cele 27 de state. Ele sunt acelea care şi-ar pierde suveranitatea – mai ales aceea de a cheltui nestăvilit şi de a face promisiuni imposibil de ţinut. Vor trebui să se consoleze mulţi parlamentari naţionali cu un rol mai modest (dar deloc neglijabil). Dintre miniştrii şi funcţionarii guvernamentali, unii, precum cei de la externe sau de la armată, vor trebui să dispară pur şi simplu."

 

Postări populare: