Postări
Interviu apărut azi în ziarul Ring:
"Vreau să vă spun că şi grâul pe care îl mâncăm acum este un organism modificat genetic natural. El a pornit de la diploidie până la hexaploidie. Noi mâncăm în prezent un grâu hexaploid. Evoluţia porumbului vine dintr-o combinaţie de mutaţii genetice naturale. Uniunea Europeană a luat decizii politice pe astfel de chestiuni, nu cu suport ştiinţific. La această oră, în lume se cultivă peste 200 de milioane de hectare, în afara UE, în ţări care s-au lansat pe aceste culturi. Noi pierdem anual din cauză că nu putem cultiva soia, circa un miliard de euro. Există o directivă a Uniunii Europene, sperăm să se rezolve şi se pare că se va lăsa la latitudinea fiecărui stat. România este singura ţară din Europa care poate produce soia în sistem industrial. Franţa, Germania nu au condiţii pentru cultura de soia. Avem de ales: creăm organisme cu rezistenţă naturală sau dăm cantităţi de până la 40 de kilograme de pesticide la hectar, că asta e soluţia, dacă vreau să mai am porumb în România. Introducerea rezultatelor biotehnologiilor la rapiţă, porumb, soia sau la pomii fructiferi ar reprezenta pentru România miliarde de euro în plus. Acest tip de agricultură nu ridică niciun fel de probleme, va fi elementul esenţial de progres viitor. Atinge obiective cantitative, calitative şi economice, deoarece costurile sunt reduse cu până la 60%".
Într-un interviu acordat ziarului
„ring”, ministrul agriculturii, Valeriu Tabără, a declarat că nu se
simte vizat de o posibilă remaniere. El susţine că a acceptat funcţia de
ministru sacrificându-şi atât postul de preşedinte al Comisiei de
Agricultură, cât şi salariul. În ceea ce priveşte anul agricol 2012,
ministrul anunţă că nu este îngrijorat de precipitaţiile modeste, ci mai
degrabă de temperaturile ridicate, care ar putea compromite culturile
de rapiţă sau pomii fructiferi. Pe deasupra, ministrul ne-a mărturisit
un fapt cunoscut de foarte puţină lume: activitatea dumnealui de
cercetare, care s-a soldat cu crearea de noi soiuri de plante, printre
care şi un canabis!
Domnule ministru, vă simţiţi vizat de anunţata remaniere guvernamentală?
Eu nu sunt legat de acest scaun. Chiar dacă aş fi, cine crede că ni se face rău dacă ne schimbă? Eu, când am acceptat postul de ministru, am făcut un mare sacrificiu personal, în numele meseriei şi în numele a ceea ce înseamnă încrederea celor cu care am lucrat o viaţă şi cărora mi-am permis să le dau mereu sfaturi. Dacă eu aş fi refuzat... Păi, se schimbă postul de preşedinte al Comisiei de Agricultură cu postul de ministru? Nu se schimbă. Păi, mă desprindeam de postul meu de preşedinte de comisie, unde îl controlez pe ministru, şi mă întâlnesc cu cine vreau, fac legile pe care le vreau şi intru în dialog cu oricine... Aveam salariu mai mare faţă de cât am aici. Eu nu am venit pentru salariu. Mi-am pierdut toate drepturile la universitate de a conduce proiecte. Eu nu fac decât politică agricolă de un an şi patru luni. Crede că se supără cineva dacă ministrul Tabără e schimbat? Nu!
Aţi primit semnale că ar urma să fiţi înlocuit din funcţie?
Nu, nici unul. Am avut parte chiar de aprecieri, dar eu le consider normale. Dacă aş pleca, am conştiinţa împăcată. Şi dată trecută când am plecat am avut convingerea că am făcut tot ceea ce am putut. Rezultatele unui ministru la Agricultură nu se văd acum, ci peste patru, cinci ani, când se vor face analize comparative.
Sunteţi de acord cu colegii din partidul dumneavoastră care susţin că pentru a îmbunătăţi activitatea guvernului se impune remanierea?
Că vor unii alţi miniştri, e treaba lor, nu a mea.
„Dacă USL ar lua puterea, în două luni sunt în râpă“
Excludeţi varianta unei noi alianţe, la toamnă, între PDL şi PSD?
Nu îmi pun problema asta. Alianţele politice sunt întotdeauna potenţiale, chiar între adversari zişi ireconcialiabili. Guvernarea trebuie asigurată, iar România va avea nevoie şi după alegeri de o guvernare în care să aibă o majoritate parlamentară, poate chiar mai bună decât cea de astăzi, mai sigură şi uniformă în ceea ce priveşte programul de guvernare, să nu fie discrepanţe: social-democrate cu de dreapta, că acelea nu pot rezista, dacă eşti partid serios, nu ai cum să îmbini astfel de măsuri. Dacă noi am făcut 2,2% creştere economică acum, nu avem voie în 2012 să coborâm sub, pentru că asta ar însemna un anumit tip de eşec.
Cum apreciaţi criticile adversarilor de la USL care susţin că actualul guvern se ocupă defectuos de administrarea statului?
USL este o structură care îmbracă mai mult formă decât fond. Eu nu am văzut la acest USL, spre deosebire de ce făcea PSD-ul în opoziţie, în 1996-2000, niciun fel de stategie vabilă. Dacă astăzi ei ar lua puterea, cu programul lor, în două luni de zile sunt în râpă. Eu nu am văzut la ei o idee legată. Nimic, absolut nimic, doar critici. Până în 2015 cred că PDL-ul putea să pluseze încă bani din raţiuni electorale, să îndatoreze ţara mai departe. Nu acesta a fost scopul şi aici este marea responsabilitate a PDL. Toate marile averi sau marile averi s-au făcut pe seama statului. Dacă te duci pe urmele acestora, le găseşti în zone de ilegalitate. Abia de acum încep să se aşeze anumite lucruri.
„Nu apa este problema agriculturii noastre“
Care sunt performanţele anului agricol 2011?
A fost un an cu o producţie foarte bună de grâu, depăşeşte opt milioane de tone. Am avut o producţie foarte bună de porumb, ceea ce se întâmplă rar, pentru că cele două culturi sunt diferite ca şi cerinţe climatice. Aproape de 12 milioane, scriptic, peste 14 milioane, având în vedere că o cantitate mare din producţia de porumb nu este înregistrată. Este un record absolut la floarea-soarelui - aproape 1,9 milioane de tone, aceeaşi producţie este la struguri şi sunt semnale pozitive şi în sectorul zootehnic. Aş spune că o realizare deosebită este reluarea exportului de carne de porc începând cu 1 ianuarie 2012 şi asta se întâmplă după mai mult de şapte ani. Aş mai spune că este o reuşită şi în ceea ce priveşte asigurarea surselor financiare către fermieri. La sfârşitul lui 2011 erau achitate către fermieri aproximativ 3,6 miliarde de euro, din care 2,2 miliarde erau din fonduri europene, restul din fonduri naţionale. Una peste alta, 2011 se încheie foarte bine. România a ieşit şi s-a menţinut pe piaţa internaţională.
Cât de îngrijorătoare este lipsa precipitaţiilor?
Nu apa este problema agriculturii noastre, pentru că suntem în perioada de acumulare a apei în sol. Ştiţi când o să încep să fiu îngrijorat? Pe la sfârşitul lunii februarie. Aş fi îngrijorat nu pentru că nu s-ar realiza producţia de grâu pentru necesarul ţării, ci pentru că va fi limitată la un anumit procent. Ceea ce îmi dă mie ca parametru de analiză corectă tehnică este rezerva de apă acumulată între 1 octombrie şi 1 aprilie. Eu am spus că voi da un verdict la sfârşitul lui februarie. Până la această dată, precipitaţile adunate în sol sunt la nivelul optim pe care îl cere grâul în această fază, pentru că pe 30-40 de centimetri este apă nu sunt probleme, nici nu poţi intra acum pe câmp. Problema este ca apa să se ducă mai jos în sol, către un metru şi jumătate. Atunci pun în discuţie şi favorabilitatea pentru culturile de primăvară, pentru că la porumb, floarea-soarelui reglez tehnologiile în funcţie de cantitatea de apă acumulată în perioada de iarnă. Eu îmi fac acum probleme din cauza temperaturilor foarte ridicate şi de lungă durată, care ar putea să aibă o influenţă negativă asupra pomilor fructiferi. Aici este marea problemă, pentru că într-o perioadă cu temperaturi de peste 5 grade şi uneori peste 10 grade Celsius, cu durată lungă, se poate relua vegetaţia, înmugurirea de pildă. O înmugurire timpurie la viţa-de-vie, piersici, caişi, vişini, cireşi poate să provoace o înflorire timpurie şi să se ajungă sub influenţa îngheţurilor târzii de primăvară.
„Mizez ca până în 10 martie să facem un decont de 1,09 miliarde de euro“
Care sunt culturile ameninţate de condiţiile meteorologice?
Toată lumea se referă la grâu. Nu aici e problema. Nici lanurile de rapiţă nu au suferit deocamdată. Alea care au răsărit merg înainte. Temperatura, aceste condiţii climatice, sunt chiar favorabile rapiţei. Ea nu este în siguranţă, e clar, pentru că poate veni un ger scurt, dar, deocamdată, evoluţia acestei culturi este una pozitivă. Vulnerabilitatea, repet, pentru tot sectorul agricol este dată de temperaturile ridicate. Avem temperaturi peste medie începând din decembrie, iar acum, în ianuarie, este mult prea cald. Asta ar putea să aibă multe influenţe negative. Temperaturile mari fac foarte mult rău la culturile de rapiţă, iar un şoc termic de o noapte poate fi fatal, cum a fost în 2011, când am pierdut 100.000 de hectare în două zile la rapiţă.
Aveţi o estimare cu privire la contribuţia sectorului agricol la creşterea economică pentru 2012?
Eu m-am bucurat că agricultura a avut în 2011 o contribuţie masivă. Cel puţin şi în primul semestru din acest an se va înregistra o creştere. Sigur, nu foarte mare, pentru că suntem în perioada moartă. Noi valorificăm ceea ce s-a produs în 2011, exportăm grâu, carne, ulei şi pe baza acestui export eu cred că vom menţine în continuare o anumită contribuţie semnificativă a agriculturii la creşterea economică. Eu mizez ca până în 10 martie să facem un decont de 1,09 miliarde de euro. Bani de la UE, nu sunt bani din bugetul naţional. Nu e puţin, asta înseamnă aproape cât aduc la buget toate celelalte sectoare ale economiei naţionale. Acum, pe 10-15 ianuarie, vom face un decont de circa 400 milioane de euro.
Militant pentru organismele modificate genetic
De ce sunteţi susţinător al agriculturii care se bazează pe cultivarea organismelor modificate genetic?
Vreau să vă spun că şi grâul pe care îl mâncăm acum este un organism modificat genetic natural. El a pornit de la diploidie până la hexaploidie. Noi mâncăm în prezent un grâu hexaploid. Evoluţia porumbului vine dintr-o combinaţie de mutaţii genetice naturale. Uniunea Europeană a luat decizii politice pe astfel de chestiuni, nu cu suport ştiinţific. La această oră, în lume se cultivă peste 200 de milioane de hectare, în afara UE, în ţări care s-au lansat pe aceste culturi. Noi pierdem anual din cauză că nu putem cultiva soia, circa un miliard de euro. Există o directivă a Uniunii Europene, sperăm să se rezolve şi se pare că se va lăsa la latitudinea fiecărui stat. România este singura ţară din Europa care poate produce soia în sistem industrial. Franţa, Germania nu au condiţii pentru cultura de soia. Avem de ales: creăm organisme cu rezistenţă naturală sau dăm cantităţi de până la 40 de kilograme de pesticide la hectar, că asta e soluţia, dacă vreau să mai am porumb în România. Introducerea rezultatelor biotehnologiilor la rapiţă, porumb, soia sau la pomii fructiferi ar reprezenta pentru România miliarde de euro în plus. Acest tip de agricultură nu ridică niciun fel de probleme, va fi elementul esenţial de progres viitor. Atinge obiective cantitative, calitative şi economice, deoarece costurile sunt reduse cu până la 60%. Din 1996, când au intrat în culturi industriale şi până astăzi, nu s-a înregistrat nici măcar un factor de alergie.
„Se discută despre sisteme care generează cutremure“
Credeţi că omenirea va reuşi, cu ajutorul tehnologiei, să influenţeze condiţiile meteoclimatice în favoarea culturilor?
Spre exemplu, în viitor nu este exclus să însămânţăm nori de ploaie. Totuşi, eu am o vorbă care spune că e bine că nu poţi ajunge să comanzi robinetul lui Dumnezeu. Dar se ştie clar că acum se lucrează în lume la astfel de sisteme. De altfel, este lansată o carte, „Războiul climatic“, care are extrem de multe elemente de suport, inclusiv discuţiile dintre cele două mari puteri, SUA şi Rusia. Se discută foarte mult chiar despre sisteme care influenţează inclusiv cutremurele sau care generează cutremure. Nu am intrat în amănunte, nici nu e posibil.
„Dacă factorul genetic modificat dintr-un soi era transmis prin stomac, atunci probabil că în vârful capului am fi avut o pată verde, că mâncăm salată de mii de ani şi nu mai aveam nevoie să băgăm pe gură, ne dădea soarele, ne băgam cu picioarele în pământ, în apă şi clorofila îşi îndeplinea rolul.“
„Salariile celor de la APIA nu cresc, ci se reduc. De la 75% la 62,5%. Pierd, pentru că banii se vor da pe calificative. 75% nu ia decât cel care va fi foarte bun.”
„Am avut şi eu un eşec, în chestiunea nivelului plăţii CNDP-ului, contribuţie care a trebuit să fie redusă din cauza situaţiei economice, dar până la urmă tot am dat banii. E un eşec al meu, nu am fost în stare să îmi menţin o promisiune, iar chestiunea asta mă apasă.”
„Spre exemplu, în viitor nu este exclus să însămânţăm nori de ploaie. Totuşi, eu am o vorbă care spune că e bine că nu poţi ajunge să comanzi robinetul lui Dumnezeu.“
„Alianţele politice sunt întotdeauna potenţiale, chiar între adversari zişi ireconcialiabili.“
>> Tabără: „Am creat un soi de canabis“
Domnule ministru, vă simţiţi vizat de anunţata remaniere guvernamentală?
Eu nu sunt legat de acest scaun. Chiar dacă aş fi, cine crede că ni se face rău dacă ne schimbă? Eu, când am acceptat postul de ministru, am făcut un mare sacrificiu personal, în numele meseriei şi în numele a ceea ce înseamnă încrederea celor cu care am lucrat o viaţă şi cărora mi-am permis să le dau mereu sfaturi. Dacă eu aş fi refuzat... Păi, se schimbă postul de preşedinte al Comisiei de Agricultură cu postul de ministru? Nu se schimbă. Păi, mă desprindeam de postul meu de preşedinte de comisie, unde îl controlez pe ministru, şi mă întâlnesc cu cine vreau, fac legile pe care le vreau şi intru în dialog cu oricine... Aveam salariu mai mare faţă de cât am aici. Eu nu am venit pentru salariu. Mi-am pierdut toate drepturile la universitate de a conduce proiecte. Eu nu fac decât politică agricolă de un an şi patru luni. Crede că se supără cineva dacă ministrul Tabără e schimbat? Nu!
Aţi primit semnale că ar urma să fiţi înlocuit din funcţie?
Nu, nici unul. Am avut parte chiar de aprecieri, dar eu le consider normale. Dacă aş pleca, am conştiinţa împăcată. Şi dată trecută când am plecat am avut convingerea că am făcut tot ceea ce am putut. Rezultatele unui ministru la Agricultură nu se văd acum, ci peste patru, cinci ani, când se vor face analize comparative.
Sunteţi de acord cu colegii din partidul dumneavoastră care susţin că pentru a îmbunătăţi activitatea guvernului se impune remanierea?
Că vor unii alţi miniştri, e treaba lor, nu a mea.
„Dacă USL ar lua puterea, în două luni sunt în râpă“
Excludeţi varianta unei noi alianţe, la toamnă, între PDL şi PSD?
Nu îmi pun problema asta. Alianţele politice sunt întotdeauna potenţiale, chiar între adversari zişi ireconcialiabili. Guvernarea trebuie asigurată, iar România va avea nevoie şi după alegeri de o guvernare în care să aibă o majoritate parlamentară, poate chiar mai bună decât cea de astăzi, mai sigură şi uniformă în ceea ce priveşte programul de guvernare, să nu fie discrepanţe: social-democrate cu de dreapta, că acelea nu pot rezista, dacă eşti partid serios, nu ai cum să îmbini astfel de măsuri. Dacă noi am făcut 2,2% creştere economică acum, nu avem voie în 2012 să coborâm sub, pentru că asta ar însemna un anumit tip de eşec.
Cum apreciaţi criticile adversarilor de la USL care susţin că actualul guvern se ocupă defectuos de administrarea statului?
USL este o structură care îmbracă mai mult formă decât fond. Eu nu am văzut la acest USL, spre deosebire de ce făcea PSD-ul în opoziţie, în 1996-2000, niciun fel de stategie vabilă. Dacă astăzi ei ar lua puterea, cu programul lor, în două luni de zile sunt în râpă. Eu nu am văzut la ei o idee legată. Nimic, absolut nimic, doar critici. Până în 2015 cred că PDL-ul putea să pluseze încă bani din raţiuni electorale, să îndatoreze ţara mai departe. Nu acesta a fost scopul şi aici este marea responsabilitate a PDL. Toate marile averi sau marile averi s-au făcut pe seama statului. Dacă te duci pe urmele acestora, le găseşti în zone de ilegalitate. Abia de acum încep să se aşeze anumite lucruri.
„Nu apa este problema agriculturii noastre“
Care sunt performanţele anului agricol 2011?
A fost un an cu o producţie foarte bună de grâu, depăşeşte opt milioane de tone. Am avut o producţie foarte bună de porumb, ceea ce se întâmplă rar, pentru că cele două culturi sunt diferite ca şi cerinţe climatice. Aproape de 12 milioane, scriptic, peste 14 milioane, având în vedere că o cantitate mare din producţia de porumb nu este înregistrată. Este un record absolut la floarea-soarelui - aproape 1,9 milioane de tone, aceeaşi producţie este la struguri şi sunt semnale pozitive şi în sectorul zootehnic. Aş spune că o realizare deosebită este reluarea exportului de carne de porc începând cu 1 ianuarie 2012 şi asta se întâmplă după mai mult de şapte ani. Aş mai spune că este o reuşită şi în ceea ce priveşte asigurarea surselor financiare către fermieri. La sfârşitul lui 2011 erau achitate către fermieri aproximativ 3,6 miliarde de euro, din care 2,2 miliarde erau din fonduri europene, restul din fonduri naţionale. Una peste alta, 2011 se încheie foarte bine. România a ieşit şi s-a menţinut pe piaţa internaţională.
Cât de îngrijorătoare este lipsa precipitaţiilor?
Nu apa este problema agriculturii noastre, pentru că suntem în perioada de acumulare a apei în sol. Ştiţi când o să încep să fiu îngrijorat? Pe la sfârşitul lunii februarie. Aş fi îngrijorat nu pentru că nu s-ar realiza producţia de grâu pentru necesarul ţării, ci pentru că va fi limitată la un anumit procent. Ceea ce îmi dă mie ca parametru de analiză corectă tehnică este rezerva de apă acumulată între 1 octombrie şi 1 aprilie. Eu am spus că voi da un verdict la sfârşitul lui februarie. Până la această dată, precipitaţile adunate în sol sunt la nivelul optim pe care îl cere grâul în această fază, pentru că pe 30-40 de centimetri este apă nu sunt probleme, nici nu poţi intra acum pe câmp. Problema este ca apa să se ducă mai jos în sol, către un metru şi jumătate. Atunci pun în discuţie şi favorabilitatea pentru culturile de primăvară, pentru că la porumb, floarea-soarelui reglez tehnologiile în funcţie de cantitatea de apă acumulată în perioada de iarnă. Eu îmi fac acum probleme din cauza temperaturilor foarte ridicate şi de lungă durată, care ar putea să aibă o influenţă negativă asupra pomilor fructiferi. Aici este marea problemă, pentru că într-o perioadă cu temperaturi de peste 5 grade şi uneori peste 10 grade Celsius, cu durată lungă, se poate relua vegetaţia, înmugurirea de pildă. O înmugurire timpurie la viţa-de-vie, piersici, caişi, vişini, cireşi poate să provoace o înflorire timpurie şi să se ajungă sub influenţa îngheţurilor târzii de primăvară.
„Mizez ca până în 10 martie să facem un decont de 1,09 miliarde de euro“
Care sunt culturile ameninţate de condiţiile meteorologice?
Toată lumea se referă la grâu. Nu aici e problema. Nici lanurile de rapiţă nu au suferit deocamdată. Alea care au răsărit merg înainte. Temperatura, aceste condiţii climatice, sunt chiar favorabile rapiţei. Ea nu este în siguranţă, e clar, pentru că poate veni un ger scurt, dar, deocamdată, evoluţia acestei culturi este una pozitivă. Vulnerabilitatea, repet, pentru tot sectorul agricol este dată de temperaturile ridicate. Avem temperaturi peste medie începând din decembrie, iar acum, în ianuarie, este mult prea cald. Asta ar putea să aibă multe influenţe negative. Temperaturile mari fac foarte mult rău la culturile de rapiţă, iar un şoc termic de o noapte poate fi fatal, cum a fost în 2011, când am pierdut 100.000 de hectare în două zile la rapiţă.
Aveţi o estimare cu privire la contribuţia sectorului agricol la creşterea economică pentru 2012?
Eu m-am bucurat că agricultura a avut în 2011 o contribuţie masivă. Cel puţin şi în primul semestru din acest an se va înregistra o creştere. Sigur, nu foarte mare, pentru că suntem în perioada moartă. Noi valorificăm ceea ce s-a produs în 2011, exportăm grâu, carne, ulei şi pe baza acestui export eu cred că vom menţine în continuare o anumită contribuţie semnificativă a agriculturii la creşterea economică. Eu mizez ca până în 10 martie să facem un decont de 1,09 miliarde de euro. Bani de la UE, nu sunt bani din bugetul naţional. Nu e puţin, asta înseamnă aproape cât aduc la buget toate celelalte sectoare ale economiei naţionale. Acum, pe 10-15 ianuarie, vom face un decont de circa 400 milioane de euro.
Militant pentru organismele modificate genetic
De ce sunteţi susţinător al agriculturii care se bazează pe cultivarea organismelor modificate genetic?
Vreau să vă spun că şi grâul pe care îl mâncăm acum este un organism modificat genetic natural. El a pornit de la diploidie până la hexaploidie. Noi mâncăm în prezent un grâu hexaploid. Evoluţia porumbului vine dintr-o combinaţie de mutaţii genetice naturale. Uniunea Europeană a luat decizii politice pe astfel de chestiuni, nu cu suport ştiinţific. La această oră, în lume se cultivă peste 200 de milioane de hectare, în afara UE, în ţări care s-au lansat pe aceste culturi. Noi pierdem anual din cauză că nu putem cultiva soia, circa un miliard de euro. Există o directivă a Uniunii Europene, sperăm să se rezolve şi se pare că se va lăsa la latitudinea fiecărui stat. România este singura ţară din Europa care poate produce soia în sistem industrial. Franţa, Germania nu au condiţii pentru cultura de soia. Avem de ales: creăm organisme cu rezistenţă naturală sau dăm cantităţi de până la 40 de kilograme de pesticide la hectar, că asta e soluţia, dacă vreau să mai am porumb în România. Introducerea rezultatelor biotehnologiilor la rapiţă, porumb, soia sau la pomii fructiferi ar reprezenta pentru România miliarde de euro în plus. Acest tip de agricultură nu ridică niciun fel de probleme, va fi elementul esenţial de progres viitor. Atinge obiective cantitative, calitative şi economice, deoarece costurile sunt reduse cu până la 60%. Din 1996, când au intrat în culturi industriale şi până astăzi, nu s-a înregistrat nici măcar un factor de alergie.
„Se discută despre sisteme care generează cutremure“
Credeţi că omenirea va reuşi, cu ajutorul tehnologiei, să influenţeze condiţiile meteoclimatice în favoarea culturilor?
Spre exemplu, în viitor nu este exclus să însămânţăm nori de ploaie. Totuşi, eu am o vorbă care spune că e bine că nu poţi ajunge să comanzi robinetul lui Dumnezeu. Dar se ştie clar că acum se lucrează în lume la astfel de sisteme. De altfel, este lansată o carte, „Războiul climatic“, care are extrem de multe elemente de suport, inclusiv discuţiile dintre cele două mari puteri, SUA şi Rusia. Se discută foarte mult chiar despre sisteme care influenţează inclusiv cutremurele sau care generează cutremure. Nu am intrat în amănunte, nici nu e posibil.
„Dacă factorul genetic modificat dintr-un soi era transmis prin stomac, atunci probabil că în vârful capului am fi avut o pată verde, că mâncăm salată de mii de ani şi nu mai aveam nevoie să băgăm pe gură, ne dădea soarele, ne băgam cu picioarele în pământ, în apă şi clorofila îşi îndeplinea rolul.“
„Salariile celor de la APIA nu cresc, ci se reduc. De la 75% la 62,5%. Pierd, pentru că banii se vor da pe calificative. 75% nu ia decât cel care va fi foarte bun.”
„Am avut şi eu un eşec, în chestiunea nivelului plăţii CNDP-ului, contribuţie care a trebuit să fie redusă din cauza situaţiei economice, dar până la urmă tot am dat banii. E un eşec al meu, nu am fost în stare să îmi menţin o promisiune, iar chestiunea asta mă apasă.”
„Spre exemplu, în viitor nu este exclus să însămânţăm nori de ploaie. Totuşi, eu am o vorbă care spune că e bine că nu poţi ajunge să comanzi robinetul lui Dumnezeu.“
„Alianţele politice sunt întotdeauna potenţiale, chiar între adversari zişi ireconcialiabili.“
>> Tabără: „Am creat un soi de canabis“
3 comentarii :
Decizii dupa ureche, decizii politice, care au in spate alte ratiuni :
"Uniunea Europeană a luat decizii politice pe astfel de chestiuni, nu cu suport ştiinţific. "
"Sunt plante hipnotice mai puternice decât cânepa, care sunt libere. Vorbeşte cineva despre mac? Cânepa uscată nu mai are substanţele acelea halucinogene, dar macul, capsulele vechi pot fi păstrate 10 ani şi au aceeaşi cantitate de opiu şi de morfină în ele. Cine vorbeşte despre papaver rhoeas, macul ăsta frumos şi roşu din lanurile de grâu. Păi, ăla este purtător de papaverină şi încă vreo 15 alcaloizi. Dar cine ia în discuţie, de pildă, ciumăfaia, planta aia care face un fruct verde cu spini, cu o floare mare albă?”."
Pâi, da...
La fel fructele plantei numite cartof (nu tuberculii, atenţie !)
Da, mi-am adus aminte,.
Trimiteți un comentariu