03 ianuarie 2012

Ce vrea, de fapt, PnL ? Să ne aburească



Pentru că privim cu smerenie jertfa inaintasilor întru realizarea Marii Uniri,
Pentru că iubim Aradul şi respectăm istoria lui de 10 secole,
Pentru că refuzăm să acceptăm dizolvarea arbitrară a judeţelor,
Pentru că ne opunem legalizării oligarhiei,
Pentru că luptăm neîncetat împotriva instituţionalizării răului 

REZOLUŢIE 

Partidul Naţional Liberal – Organizaţia municipală Arad condamnă politica de disoluţie a Statului ce se doreşte a fi aplicată de actuala guvernare prin proiectul regionalizării României. 

Cerem respectarea Constituţiei, cerem respectarea principiilor descentralizării şi subsidiarităţii, grav încălcate prin desfiinţarea judeţului Arad. Cerem guvernării Boc să nu intineze memoria eroilor de la 1918 cu aplicarea unor măsuri aberante pentru ţară şi pentru judeţul Arad. 
Cerem o şansă pentru Arad, deoarece o centralizarea excesivă, cu mutarea a numeroase instituţii la Timişoara, va conduce la pierderea identităţii Aradului, blocarea dezvoltării economice a judeţului, depopularea sa şi intrarea într-un nemeritat con de umbră.
Perioada 1960-1968 a fost cea mai neagră şi regretabilă perioadă pentru urbea şi judeţul nostru, iar în prezent se doreşte acelaşi lucru de către actuala guvernare.  [...]  

Spunem NU disoluţiei Statului!

*   *   * 

PNL consideră că obiectivele generale pentru reformarea administraţiei publice în România sunt:
  • Reforma instituţională la nivel central şi local în scopul fundamentării procesului descentralizării şi realizarea unei reforme administrativ-teritoriale; [...]
4. Schimbarea filozofiei bugetare astfel încât un procent semnificativ din veniturile estimate, care urmează a fi colectate în decursul unui an să rămână la nivel regional și local pentru finanţarea atribuţiilor transferate de la nivel central.
Una dintre cele mai mari provocări pentru România o reprezintă punerea în operă a reformei administrativ-teritoriale care să răspundă necesităţilor actuale în direcţia dezvoltării României ca stat membru al Uniunii Europene.
PNL consideră absolut necesară regândirea structurii teritoriale a Statului Român, care ar urma să se materializeze în apariţia unor noi unităţi administrative-teritoriale: regiunile. Apariţia regiunilor vor pune în opera principiul descentralizării administrative, prin crearea unor unităţi administrativ teritoriale de dimensiuni mai mari sub aspect teritorial și demografic, având o capacitate sporită în gestionarea problemelor cetăţenilor.
Apariţia acestor noi unităţi administrative-teritoriale au ca filosofie de bază transferul unor atribuţii de la nivel central către nivelul regiunilor, aceste structuri administrative fiind compatibile cu cele existente în statele membre ale Uniunii Europene.
Partidul Naţional Liberal susţine ideea regionalizării României, a instituirii unităţilor administrativ teritoriale compatibile cu cele la nivel european. Considerăm necesar ca un astfel de proiect trebuie sa fie unul serios și care să implice dezbateri în mediul academic, politic, în miss media și în cadrul societăţii civile.
Regionalizarea României, în viziunea Partidului Naţional Liberal, trebuie să aibă la bază principiile europene în materie, descentralizarea administrativă și respectarea statutului de stat naţional, suveran și independent, unitar și indivizibil.

5. Crearea regiunilor, ca unităţi administrativ-teritoriale, în paralel cu menţinerea actualelor judeţe, într-o primă etapă.
Regiunile nou create ar urma să cuprindă 2-4 judeţe, ceea ce înseamnă 15-20 de regiuni. La conturarea regiunilor se vor avea în vedere zonele istorice dar și aspecte de ordin economic și social. Regiunile vor fi conduse de către un Consiliu Regional, în calitate de autoritate deliberativă și de o Comisie, condusă de un Presedinte, în calitate de autoritate executivă.
Reîmpărţirea administrativ-teritorială se referă la descentralizarea regională care presupune crearea unor noi colectivităţi teritoriale la un nivel superior celui al actualelor judeţe, calificate ca regiuni. Regiunea capătă, astfel, o expreșie instituţională specifică, care se caracterizează prin aplicarea unui regim general al colectivităţilor teritoriale. Ea formează, deci, o nouă categorie de colectivităţi teritoriale, ce au aceeași natură juridică cu cea a colectivităţilor teritoriale existente, dar care se distinge printr-un teritoriu mai larg și incluzându-le pe acestea din urmă și prin competenţele lor, care au o vocaţie esenţial economică sau orientate către dezvoltare.
Reîmpărţirea administrativ-teritorială a României, prin crearea regiunilor, are la bază transferul unor atribuţii de la nivel central la nivel regional.

PnL  Programul politic  
Capitolul 2 - Administrația și afacerile interne


*   *   *
Etape


2012-2013
• Se organizează trecerea de atribuţii şi de competenţe între guvern şi judeţe, pe baza unor dezbateri publice şi cu informarea corectă a cetăţenilor [ce ipocrizie ! de ce nu-i întrebați din capul locului, eventual prin referendum, dacă vor regionalizare ? de ce nu mai face USL referendumuri județene, precum cel de la Constanța ?]
• Se întăresc cele 8 regiuni de dezvoltare, cu structuri politice noi  [= batem toba propagandei]
• Se desfiinţează Ministerul Dezvoltării Regionale, iar fondurile europene şi fondurile româneşti alocate dezvoltării regionale se redirecţionează la nivel local prin politici de coeziune [ca să aburim fraierii că le dăm banii mai prompt; baronii au pâinea și cuțitul]
Se modifică Constituţia, pentru introducerea acestui concept [adică, credeți voi că o veți modifica; sau poate falsificați iar procentul de participare la referendum, ca în 2003 ?]


2014
• Organizăm alegeri indirecte, pentru desemnarea unor Consilii Regionale provizorii (în acelaşi timp cu alegerile europarlamentare) [pe ce bază ? cade tot, dacă nu s-a modificat Constituția !]
• Aleşii locali (primari, consilieri locali şi judeţeni) îşi aleg preşedintele de Consiliu Regional
De la nivel central, se desemnează membri delegaţi, în subordinea preşedintelui de CR, cu atribuţii speciale pe domenii de interes (educaţie, sănătate, transporturi, mediu etc) ["de la nivel central"... mișto descentralizare !]
• Timp de doi ani, aceste Consilii vor funcţiona cu atribuţiile primate (pregătind instituţiile pentru primele alegeri directe) [= propagandă, propagandă și iar propagandă, doi ani la rând]

2016

• O dată cu alegerile locale, au loc alegeri pentru desemnarea preşedinţilor de Consilii Regionale (alegeri directe–vot uninominal)
Au loc, de asemenea, alegeri pentru desemnarea Parlamentelor regionale, care vor funcţiona ca legislative regionale [asta e ceva foarte grav, subminează unitatea statală]
• Vor intra în funcţiune şi Curţile de Apel regionale, pentru a funcţiona şi puterea judecătorească la acest nivel


Proiectul USL de dezvoltare: 8 regiuni, guverne regionale cu preşedinţi aleşi de popor  

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Călin Popescu-Tăriceanu, 2008: "Vom da astăzi, în Parlamentul României, un vot istoric - votul pentru ratificarea Tratatului de reformă al Uniunii Europene. Pentru România este mai mult decât un moment festiv. Ratificarea Tratatului de reformă marchează o etapă. Spun acest lucru din două motive. Pe de o parte, este o primă etapă pe care noi am parcurs-o în cadrul Uniunii Europene, după aderarea de la 1 ianuarie 2007. Am avut şansa să contribuim la negocierea şi la construirea acestui Tratat, beneficiind de aceleaşi drepturi şi având aceleaşi obligaţii ca oricare altă ţară europeană. Este cel dintâi tratat european semnat de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat şi semnat în format UE 27. Pentru toate aceste motive, odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România îşi pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat şi au decis alţii. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în urmă cu trei ani, prin votul dumneavoastră, România a ratificat Tratatul constituţional ["Constituţia UE", caducă], odată cu ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aşa cum ştiţi, Tratatul constituţional nu a putut intra în vigoare. Din fericire, aşa cum noi am susţinut în timpul negocierilor, inovaţiile din acest document au fost preluate în Tratatul de la Lisabona. Aceste inovaţii sunt un pas înainte faţă de tratatele europene în vigoare acum."

 

Postări populare: