"Ajungerea la un deficit de 0,5% nu se poate realiza decât dacă se anulează toate investițiile, altfel nu ai cum să atingi această valoare, în condițiile în care doar deficitul fondului de pensii depășește 0,5%" (Ilie Șerbănescu)Romania a sprijinit noul tratat fiscal intocmit la nivel european, urmand sa-l adopte in luna martie a anului viitor, alaturi de celelalte state din zona euro, cu exceptia Marii Britanii. Insa masurile prevazute in acest document au devenit subiect de lauda pentru politicienii romani de la Putere, care considera ca Romania este un model, deoarece a adoptat de mult timp reforme asemanatoare.
Noul tratat UE impune o mai mare disciplina fiscala si un control mai atent asupra bugetelor, una dintre masuri fiind sanctionarea tarilor al caror deficit creste mai mult de 3%. Premierul Emil Boc a declarat ca UE vrea sa impuna acum ceea ce Romania a adoptat deja din 2010, si anume un buget mai echilibrat.
Presedintele Romaniei a precizat ca, in documentele europene, erau deja prevazute aceste lucruri, insa unele state europene au preferat sa le ignore.
Deficitul trebuie inscris in Constitutie, nu are rost sa inselam populatia, sustine Basescu
Analistul Mircea Cosea considera ca statul roman a luat aceste decizii odata cu alte tari europene.
"Tarile europene, mai putin cele care sunt cunoscute a fi afectate grav de criza, Grecia, Spania, Italia si Portugalia, au luat masuri in acelasi timp cu noi, insa de alta natura si anume pentru crestere economica, nu pentru austeritate. In conceptia lor, s-a mizat pe o crestere economica, ceea ce s-a si intamplat, cum ar fi in cazul Tarilor de Jos, chiar si in Irlanda. Acum sunt pregatite sa ia masuri de austeritate, insa nu sunt la nivelul celor luate la noi, iar ele se bazeaza pe un spor de valoare adaugata obtinut in anii precedenti. Masurile luate de Romania nu sunt la acelasi nivel cu acestea", a declarat analistul, pentru Ziare.com.
El considera ca liderii politici din Romania nu ar trebui sa se laude cu aceasta "performanta", deoarece masurile impuse nu avut efectul scontat, ci pe cel opus.
"Te poti lauda cu anumite masuri doar atunci cand ai un rezultat. Cea mai mare victorie ar fi reducerea dependentei Romaniei de capitalul extern, ceea ce nu s-a intamplat. Nici macar nu s-au putut recupera pierderile pe care le-a suferit populatia, desi au fost promise inca de la inceputul anului 2010. Dupa parerea mea, ele nu pot fi prezentate ca un spor de strategie economica fata de celelate tari. Sunt masuri pe care tara noastra le-a luat, cu sacrificarea consumului si a puterii de cumparare a populatiei, cu stratificarea si mai importanta a populatiei, care insa nu au avut niciun rezultat. Daca aceste masuri sunt prezentate ca o solutie din iesirea din recesiune, nici acest lucru nu este adevarat", a explicat analistul.
Boc transforma UE in agent electoral: Acordul de la Bruxelles e impotriva populismului
El a precizat ca Romania a avut o crestere economica datorita unor factori conjucturali, nu darita masurilor impuse de Guvern. In primul rand, a fost bazat pe agricultura, favorizata de conditiile mete, iar, in al doilea rand, pe revenirea punctuala a pietelor din vest, care a determinat cresterea exporturilor pe o anumita perioada. Insa incepand cu luna octombrie, acestea au inceput sa scada.
"Nu ar trebui sa ne luadam cu aceste masuri, pentru ca nu au aujutat la iesirea din criza", considera Cosea.
In schimb, analistul Ilie Serbanescu a spus ca adevarat problema a economiei romanesti este faptul ca FMI si Comisia Europeana au facut un experiment cu Romania, care, insa, a esuat.
"Romania n-a facut ce a inventat ea, ci ce i s-a impus de FMI si de CE, fiind un experiment. Daca acest lucru este operational pe o parte si cu efectele dorite pe de alta parte, e cu totul alta problema. Acest gen de masuri care, in cazul Romaniei au avut scopul clar de a plati populatia si nu bancile, au sugrumat economia. Insa nu vrem sa recunoastem ca adevarata problema o reprezinta faptul ca bacile si institutiile europene ne-au adus in aceasta situatie", a opinat Serbanescu, pentru Ziare.com.
Reducerea deficitului, tot prin reducerea cheltuielilor
Bugetul Romaniei pentru anul 2012 a fost facut pe un deficit de 1,9%, prea mic pentru situatia actuala a tarii noastre, considera analistii.
"Bugetul Romaniei a facut cu un deficit foarte mic, pe criterii de fundamentare abosult iluzorii. S-a pornit de la posibilitatea ca va exista o crestere economica foarte mare, care, insa, este nefondata. S-a mizat pe o atragere a fondurilor europene de aproximativ 6 miliarde de euro, ceea ce este aproape imposibil, avand in vedere ca, in 2011, Romania a absorbit doar 1 miliard de euro", a precizat Cosea.
Ajungerea la un deficit de 1,9%, in opinia lui, se va face tot prin reducerea cheltuielilor, deoarece bugetul nu prevede reduceri importante la capitolul cheltuieli publice, ba, din contra, o crestere a chelutilelilor in unele sectoare "care au mai degraba rolul de a asigura alegerile, deci, in continure, se vor face disponibilizari in domeniile si societatile din latura buegtara", a adaugat acesta.
Serbanescu sustine ideea ca o crestere economica se poate realiza doar in conditiile unui dezechilibru economic.
"Ceea ce se incearca este o echilibrare a bugetului, iar acest lucru nu va functiona in Romania, poate nici in alte tari, decat foarte putin. Pot sa spun ca doar mortii au parte de stabilitate", a mentionat acesta.
Cosea a spus ca deficitul mic al Romaniei va duce la o recesiune si la o planificare a saraciei in continuare, deoarece acesta va fi, in continuare, acoperit de imprumuturi.
"Deja se stie ca va exista un imprumut de 17 miliarde de euro in anul 2012, de aceea aceste imprumuturi vor duce la blocarea investitiilor si a relansarii economiei. Romania nu va putea, din surse proprii, sa dezvolte o crestere economica, se va baza tot pe finantare externa, care va fi, insa, limitata de deficit. Sarcina pe care si-a luat-o Guvernul in privinta cresterii economice e prea mare, lucru sustinut de anumite banci si agentii de rating", a conchis acesta.
Ideea ca acest deficit mic va fi realizat doar in conditiile in care investitiile vor fi oprite total este sustinuta si de Serbanescu.
"Ajungerea la un deficit de 0,5% nu se poate realiza decat daca se anuleaza toate investitiile, altfel nu ai cum sa atingi aceasta valoare, in conditiile in care doar deficitul fondului de pensii depaseste 0,5%", a incheiat analistul.
http://www.ziare.com/economie/deficit-bugetar/guvernul-se-lauda-degeaba-deficitul-mic-duce-la-saracirea-populatiei-1139372
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu