16 decembrie 2011

FT: România suferă de pe urma apropierii de zona euro. Austeritatea nu face decât să agraveze problema (Adevărul)


România se îndreaptă către austeritate, în parte, pentru a-şi mulţumi partenerii internaţionali, Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană, cu care este implicată într-o linie de credit de tip precaut, în valoare de cinci miliarde de euro.Tăierile vor agrava situaţia, iar criza din zona euro va afecta economia românească, notează jurnaliştii "Financial Times". 
România s-a alăturat joi unui număr tot mai mare de ţări care îmbrăţişează austeritatea, atunci când Parlamentul a aprobat un buget sever pentru 2012, prin care speră să-şi reducă deficitul bugetar cu mai mult de 50%, de la 4,4% din PIB în 2011 la 1,9% în 2012. Aceste ţinte depind însă de o rată de creştere economică de peste 2% în următorul an – o premisă optimistă pentru o economie cu legături strânse cu problematica zonă euro, scrie cotidianul britanic "Financial Times".
Parlamentul român a votat joi un buget pe 2012 care consolidează poziţia financiară a României şi nu are nicio conotaţie electorală înainte de alegerile generale de anul viitor, a declarat premierul român Emil Boc, citat de FT.  
„Aţi votat un buget care consolidează stabilitatea macroeconomică a României. Astăzi, pentru prima dată în ultimii 20 de ani, s-a votat un buget fără conotaţii electorale pentru anul electoral care urmează'“, a declarat Boc după adoptarea bugetului cu 239 de voturi pentru şi 168 împotrivă.
România ocupă a doua poziţie în rândul celor mai sărace economii din Europa şi, pentru ea, austeritatea nu este ceva străin, după ce a finalizat anul acesta un program de asistenţă financiară în valoare de 20 de miliarde de euro de la UE şi FMI.

Deficitul de cont curent al statului a scăzut la sub 5% din PIB, de la aproape 14% cu trei ani în urmă, când Lehman Brothers a intrat în faliment.


Cea mai nouă rundă de economisire se va realiza prin disponibilizări şi tăieri de salarii în sectorul public, îngheţarea pensiilor, vânzarea unor companii deţinute de stat şi reorganizarea altora.


România intenţionează să reducă numărul lucrătorilor din sectorul public la 1,1 milioane la sfârşitul anului viitor, de la 1,4 milioane în 2010. Guvernul a eliminat deja 180.000 de locuri de muncă, a declarat preşedintele Traian Băsescu.

Economia românească va înregistra o creştere de 1,8% în 2011, iar Guvernul estimează că 2012 va aduce o creştere de 2,1%. Ţinta este mai mică decât estimările anterioare de 3,5%, însă tot s-ar putea dovedi prea optimistă, spune Neil Shearing, economist-şef pentru pieţe emergente la Capital Economics. Acesta estimează o „contracţie uşoară, aproape de 0,5%, în baza unei recesiuni severe în zona euro“.
„Şi mai multă austeritate nu va face altceva decât să contribuie la turbulenţele“ care pândesc economia românească, spune Shearing. Dacă zona euro va avea probleme grave, „economia României nu va fi într-o poziţie de a impulsiona creşterea“, adaugă acesta. 

Economia României suferă de pe urma apropierii de zona euro. Jumătate dintre exporturile României (care au un aport de 30% din PIB) se îndreaptă către zona euro, 
potrivit datelor Capital Economics, iar băncile sunt deţinute, în mare parte, de părinţi greci sau austrieci.  


Potrivit datelor Băncii Naţionale ale României, băncile elene deţin 15,5% din sistemul bancar român (după active), în timp cegrupurile austriece deţin 38,8%.  


Un semnal de alarmă în ceea ce priveşte economia românească şi întreaga Europă de Est a fost tras şi de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). 


Cererea internă rămâne fragilă, volumul creditelor neperformante este ridicat şi există vulnerabilitate accentuată în faţa volatilităţii cursurilor de schimb,
 având în vedere gradul ridicat al împrumuturilor în valută.
“Şocurile externe pot fi mai grave decât au fost în 2008-2009 din cauza nivelului mai ridicat de strs din zona euro, inclusiv din sistemul bancar“, potrivit BERD. „Există riscul că abilitatea grupurilor bancare de a sprijini subsidiarele din regiune să fie constrânsă de guvernele din ţările de origine ale acestora. Rezultatul ar putea fi o inversare substanţială a fluxurilor de datorii bancare şi o contractare masivă a creditării în regiune, cu unele consecinţe grave asupra producţiei“, spun economiştii BERD.

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi-a revizuit recent în scădere prognoza de creştere economică pentru România de la 3,8% la 1,1%.


Tăierea cheltuielilor bugetare şi „sugrumarea“ creditării pentru populaţie şi companii vor face din 2012 un an greu pentru România,
 scriu şi jurnaliştii „The Economist“. „Ţineţi-vă bine“ este sfatul lor pentru români.

2 comentarii :

Simeone spunea...

Prin presa, aceasta presa infecta de scandal va obosi lumea, cautând sa critice cu viclenie tot ceea ce este bun si va urmari totodata sa zapaceasca mintile celor multi în asa fel încât acestia sa nu mai stie a se descurca aproape deloc în gestionarea propriilor lor afaceri. Al doilea mijloc este sa se aduca atâta trivialitate, abjectie, stricaciune, pornografie, pacate (vicii) în popor si sa învrajbeasca partidele politice unele împotriva altora, pâna când în final se va ajunge la o criza generala cu neputinta de vindecat. P.I.S.

Riddick spunea...

E haos organizat. Încep să devin pesimist și pentru termenul lung, nu doar pentru cel mediu.


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Andrei Cornea, 2011: "Dacă statele rămân suverane, ele vor continua să facă ceea ce cred şi ceea ce consideră că le este de folos, în pofida intereselor comune. Rezultă că trebuie mers înainte – mai repede sau mai încet – spre un sistem federal sau măcar confederal, cu un guvern central dotat cu puteri mari în domeniul economiei, apărării şi externelor, cu un parlament bicameral după modelul american şi cu guverne ale statelor responsabile numai pentru afacerile interne, justiţie, educaţie, cultură, eventual sănătate şi muncă. Căci atunci când vorbim despre pierderea suveranităţii naţionale, despre cine anume vorbim în fapt ca fiind „perdanţii“? Despre plătitorii obişnuiţi de impozite, cu rate la bănci, cu salarii ameninţate ba de tăieri, ba de inflaţie? Despre pensionarii cu pensiile în pericol? Despre beneficiarii sistemelor de asigurări ce acumulează datorii peste datorii? Despre şomeri? Nu, ci vorbim despre elitele politice europene din cele 27 de state. Ele sunt acelea care şi-ar pierde suveranitatea – mai ales aceea de a cheltui nestăvilit şi de a face promisiuni imposibil de ţinut. Vor trebui să se consoleze mulţi parlamentari naţionali cu un rol mai modest (dar deloc neglijabil). Dintre miniştrii şi funcţionarii guvernamentali, unii, precum cei de la externe sau de la armată, vor trebui să dispară pur şi simplu."

 

Postări populare: