12 septembrie 2011

Soros e şi el bun la ceva !


În cazul în care demersul Consiliul Uniunii Europene în faţa Curţii de Justiţie va avea succes, constructul politic european, bazat pe transparenţă, participare publică şi implicare civică, va avea de suferit daune de nerecuperat.
Solicităm Guvernului României să apere transparenţa în Uniunea Europeană, condamnând decizia Consiliului şi încurajând şi guvernele altor state membre să susţină cauza în favoarea dreptului publicului de a avea acces la informaţii, drept fundamental cetăţenesc într-o democraţie funcţională.
Transparenţă în Uniunea Europeană!

Pe 22 martie 2011 Tribunalul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene a decis că practica Consiliului Uniunii Europene de a permite accesul la documente ce priveau negocieri legislative, doar după acoperirea în prealabil a numelor statelor membre ce făceau respectivele propuneri, este ilegală. În decizia sa, Tribunalul constată: 'Transparenţa ... contribuie la consolidarea democraţiei prin faptul că permite cetăţenilor să controleze totalitatea informaţiilor care au constituit fundamentul unui act legislativ. Astfel, posibilitatea cetăţenilor de a cunoaşte fundamentele acţiunilor legislative este o condiţie a exercitării efective de către aceştia din urmă a drepturilor lor democratice.'

Procesul a fost adus în faţa Curţii de Access Info Europe, organizaţie dedicată promovării transparenţei la nivelul Uniunii Europene.

În luna iunie 2011, Consiliul a atacat cu recurs decizia Curţii care ar transparentiza activitatea la nivelul Consiliului.

În spiritul principiilor bunei guvernări, cerem Guvernului României să nu se alăture Consiliului în acest atac la adresa transparenţei la nivelul Uniunii Europene.

Transparenţa procesului legislativ este esenţială pentru ca guvernele şi instituţiile europene să se bucure de legitimitate în faţa cetăţenilor lor, funcţionând în baza unor procese decizionale la care cetăţenii pot participa. Având în vedere că peste 50% din legislaţia naţională provine de la nivelul Uniunii Europene, cetăţenii trebuie să participe la dezbaterile legilor pe care vor trebui să le respecte.

În cazul în care demersul Consiliul Uniunii Europene în faţa Curţii de Justiţie va avea succes, constructul politic european, bazat pe transparenţă, participare publică şi implicare civică, va avea de suferit daune de nerecuperat.

Solicităm Guvernului României să apere transparenţa în Uniunea Europeană, condamnând decizia Consiliului şi încurajând şi guvernele altor state membre să susţină cauza în favoarea dreptului publicului de a avea acces la informaţii, drept fundamental cetăţenesc într-o democraţie funcţională.


>> "Motivul" invocat de Consiliul European: The Council had asserted that: “If written contributions were made fully accessible to the public … positions of the delegations [would] become entrenched, since those delegations would lose some of their ability … to justify before their public a compromise solution, which may differ from their initial position.” 

[...] 84. Reiese din cele de mai sus că a avut loc o încălcare de către Consiliu a articolului 4 alineatul (3) primul paragraf din Regulamentul nr. 1049/2001 atunci când acesta s‑a opus, în decizia atacată, divulgării informațiilor privitoare la identitatea autorilor propunerilor cu motivarea că divulgarea menționată ar putea produce o gravă atingere procesului său decizional din motivele invocate în decizia atacată.

2 comentarii :

Crystal Clear spunea...

Mai arunca si Soros cate o ciosvarta!
praf in ochi !

Riddick spunea...

Nu e clar cum ar putea acum guvernul să întoarcă din drum un recurs deja introdus pe rol încă din luna iunie. Pe de altă parte, bănuiesc că a fost unanimitate în Consiliul de 27 (cel mult, abţineri, dar nu voturi împotrivă), altfel nu s-ar fi luat măsura recursului.

Am impresia că recursul va răsturna prima sentinţă.


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Călin Popescu-Tăriceanu, 2008: "Vom da astăzi, în Parlamentul României, un vot istoric - votul pentru ratificarea Tratatului de reformă al Uniunii Europene. Pentru România este mai mult decât un moment festiv. Ratificarea Tratatului de reformă marchează o etapă. Spun acest lucru din două motive. Pe de o parte, este o primă etapă pe care noi am parcurs-o în cadrul Uniunii Europene, după aderarea de la 1 ianuarie 2007. Am avut şansa să contribuim la negocierea şi la construirea acestui Tratat, beneficiind de aceleaşi drepturi şi având aceleaşi obligaţii ca oricare altă ţară europeană. Este cel dintâi tratat european semnat de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat şi semnat în format UE 27. Pentru toate aceste motive, odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România îşi pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat şi au decis alţii. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în urmă cu trei ani, prin votul dumneavoastră, România a ratificat Tratatul constituţional ["Constituţia UE", caducă], odată cu ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aşa cum ştiţi, Tratatul constituţional nu a putut intra în vigoare. Din fericire, aşa cum noi am susţinut în timpul negocierilor, inovaţiile din acest document au fost preluate în Tratatul de la Lisabona. Aceste inovaţii sunt un pas înainte faţă de tratatele europene în vigoare acum."

 

Postări populare: