Nu sunt întrebări puse aiurea

Se pare că UDMR este principalul obstacol în calea regionalizării României (deocamdată). Nu au importanţă acum motivele, deşi am suspiciunea că UDMR ar adera la o regionalizare tip USD, cu miniguverne şi miniparlamente regionale, numai că din motive de strategie nu o arată acum (se joacă sceneta polemicilor USL-UDMR), situaţia putând fi alta după alegeri, când UDMR s-ar putea declara pentru varianta USL. E bine, deocamdată, că proiectul s-a blocat. În campanie, partidele care vor veni cu asemenea propuneri vor avea probleme serioase.

La Parlamentul European se fac demersuri ca regiunile să preia tot mai multe atribuţii de la guverne, iar întreruperea plăţilor pentru proiecte de infrastructură din România cu finanţare de la UE este folosită propagandistic pentru justificarea regionalizării.

Dacă citim cele 11 întrebări adresate de preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, comisarului european pentru dezvoltare regională, Johannes Hahn, şi dăm la o parte chestiunea etnică, le-am putea pune chiar noi:

1. În baza experienţelor acumulate în cursul implementării politicii de coeziune a UE, ce populaţie şi întindere ar trebui să aibă regiunile de dezvoltare (NUTS 2) pentru a servi cel mai bine dezvoltarea economico-socială a zonei în cauză ?
2. Conform experienţelor şi recomandărilor Uniunii Europene este obligatoriu (sau recomandat în mod ferm) ca regiunile NUTS 2 să fie în acelaşi timp şi unităţi administrativ-teritoriale ?
3. Este adevărat că, conform recomandărilor Uniunii Europene, statele membre trebuie să formeze regiuni cu populaţie şi nivel de dezvoltare economică (PIB pe locuitor aproape identic) similare ?
4. Care sunt acele norme juridice comunitare care obligă statele membre UE să formeze unităţi administrativ-teritoriale peste 3 milioane de locuitori (NUTS 2) ?
5. Ce norme juridice comunitare interzic statelor membre UE să aibă unităţi administrativ-teritoriale cu o populaţie sub 3 milioane de locuitori (NUTS 2) ?
6. Existe norme comunitare care interzic, ca la formarea regiunilor de dezvoltare (NUTS 2), statele membre să aibă în vedere tradiţiile istorice şi culturale ?
7. Conform experienţelor comunitare, care din următoarele situaţii este mai avantajoasă din punctul de vedere al atragerii şi utilizării cu succes a fondurilor europene: dacă regiunea de dezvoltare NUTS 2 cuprinde unităţi (NUTS 3 sau LAU1) legate din punct de vedere economic, istoric şi cultural sau dacă regiunile de dezvoltare sunt create în mod artificial, fără a avea în vedere tradiţiile din regiunea în cauză ?
8. Care sunt experienţele europene în privinţa situaţiei când, o zonă mai dezvoltată şi una mai puţin dezvoltată sunt comasate într-o singură unitate administrativ-teritorială (regiune), cum se modifică diferenţele de dezvoltare existente la nivel regional, şi care este ponderea pe care o obţin din fondurile de dezvoltare zonele situate la periferia regiunii ?
9. În baza recomandărilor formulate de UE şi a experienţei acumulate în cursul implementării politicii de coeziune, cum este afectat principiul subsidiarităţii prin desfiinţarea unităţilor administrativ-teritoriale (regiuni NUTS 3) mai mici şi integrarea acestora în unităţi mai mari ?
10. Conform recomandărilor şi experienţelor comunitare, cât de important este ca la formarea unităţilor administrativ-regionale şi/sau de dezvoltare de nivel NUTS 2, statele membre să aibă în vedere nevoile formulate şi exprimate de cetăţeni, sau este mai degrabă oportun, ca fără orice consultare publică în acest sens, prin forţe externe de putere politică, noua structură să fie impusă cetăţenilor ?
11. Cât de bine contribuie la îndeplinirea cu succes a obiectivelor formulate prin politicile de dezvoltare comunitare, dacă regiunile preponderent rurale, cu infrastructură subdezvoltată sunt concentrate în unităţi administrativ-teritoriale cu o populaţie peste 3 milioane de locuitori ?"


Comisarul Hahn a mai răspuns într-un interviu, întrebat fiind despre "ideea" unui europarlamentar român, ca în "statele-problemă" să se implice direct Comisia Europeană în gestionarea fondurilor europene:

Un europarlamentar român a propus o implicare directă a Comisiei Europene în cazul ţărilor cu rate scăzute de absorbţie a fondurilor europene. Ce ar putea CE să facă?

Johannes Hahn: Există suveranitatea naţională pe care nu o poţi zgâlţâi. Noi nu vrem să facem asta, ci să ajutăm statele membre să-şi dezolte adecvat capacităţile în materie de administraţie şi birocraţie pentru a utiliza fondurile structurale. Sprijinim România, cât şi ţările membre mai noi şi mai vechi.