15 iunie 2011

Regionalizarea şi fondurile europene - cazul Sloveniei



După ce am arătat (aici şi aici) care este situaţia Greciei în problema regionalizării şi a fondurilor europene, iată acum exemplul Sloveniei.

Dacă Grecia, cu o suprafaţă comparabilă cu a României, este organizată în 13 regiuni (şi la nimic nu i-a folosit !), Slovenia, care are 20.273 km², fiind cam de 12 ori mai mică decât România, este organizată în 12 "regiuni statistice" (nu au putere administrativă, dar va urma o lege în acest sens), şi în... două  macroregiuni, Slovenia de Est şi Slovenia de Vest, "conform Politicii regionale a UE". Dacă am păstra proporţiile, o asemenea împărţire pentru România ar fi echivalentul a 22-24 de judeţe ori regiuni. Ne putem întreba, totuşi: de ce un teritoriu echivalent cu 3-4 judeţe româneşti medii a mai trebuit divizat în două macroregiuni ? Neştiute sunt căile EuroKolhozului...

Slovenia a absorbit bine diverse tipuri de fonduri europene (PHARE, fonduri structurale...), dar şi subvenţii agricole (din care trebuie să restituie 4 milioane de euro, ca şi alte 17 state UE).

Ţara face parte dintre primii noi membri ai UE (din 2004), nu a avut probleme prea mari de la apariţia crizei economice actuale (a trecut la euro la 1 ianuarie 2007), şi are cel mai ridicat PIB pe cap de locuitor dintre fostele state socialiste.

Deci, nu suprafaţa sau denumirea sunt critice în privinţa absorbţiei de fonduri. 

Dacă Slovenia are două macroregiuni cu suprafaţa medie de 10.000 km², este o problemă pentru România un număr de 40/41 de judeţe cu suprafaţa medie de 6.000 km² ?

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Alina Inayeh, 2021 ("Ce cred românii despre Est şi Vest" - sondaj): "[...] toți acei 30%, care mie îmi dau foarte multă bătaie de cap, cred că țările occidentale, deci nu numai UE, ci țările occidentale luate așa, ca pachet, au adus mai mult rău decât bine României. Și există un număr îngrijorător de mare, 67% dintre români, deci două treimi dintre ei, care cred că interesul național trebuie păstrat, trebuie salvat, trebuie luptat pentru el chiar dacă asta înseamnă pierderea calității de membru UE. [...] deci dacă interesul național o cere, să se ducă UE unde o vrea, pentru că interesul național este mult mai important. Ne apărăm cu dinții ceva ce nu înțelegem ce. Nu știm exact ce înțeleg românii prin interesul general.

 

Postări populare: