15 iunie 2011

Regionalizarea şi fondurile europene - cazul Sloveniei



După ce am arătat (aici şi aici) care este situaţia Greciei în problema regionalizării şi a fondurilor europene, iată acum exemplul Sloveniei.

Dacă Grecia, cu o suprafaţă comparabilă cu a României, este organizată în 13 regiuni (şi la nimic nu i-a folosit !), Slovenia, care are 20.273 km², fiind cam de 12 ori mai mică decât România, este organizată în 12 "regiuni statistice" (nu au putere administrativă, dar va urma o lege în acest sens), şi în... două  macroregiuni, Slovenia de Est şi Slovenia de Vest, "conform Politicii regionale a UE". Dacă am păstra proporţiile, o asemenea împărţire pentru România ar fi echivalentul a 22-24 de judeţe ori regiuni. Ne putem întreba, totuşi: de ce un teritoriu echivalent cu 3-4 judeţe româneşti medii a mai trebuit divizat în două macroregiuni ? Neştiute sunt căile EuroKolhozului...

Slovenia a absorbit bine diverse tipuri de fonduri europene (PHARE, fonduri structurale...), dar şi subvenţii agricole (din care trebuie să restituie 4 milioane de euro, ca şi alte 17 state UE).

Ţara face parte dintre primii noi membri ai UE (din 2004), nu a avut probleme prea mari de la apariţia crizei economice actuale (a trecut la euro la 1 ianuarie 2007), şi are cel mai ridicat PIB pe cap de locuitor dintre fostele state socialiste.

Deci, nu suprafaţa sau denumirea sunt critice în privinţa absorbţiei de fonduri. 

Dacă Slovenia are două macroregiuni cu suprafaţa medie de 10.000 km², este o problemă pentru România un număr de 40/41 de judeţe cu suprafaţa medie de 6.000 km² ?

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Călin Popescu-Tăriceanu, 2008: "Vom da astăzi, în Parlamentul României, un vot istoric - votul pentru ratificarea Tratatului de reformă al Uniunii Europene. Pentru România este mai mult decât un moment festiv. Ratificarea Tratatului de reformă marchează o etapă. Spun acest lucru din două motive. Pe de o parte, este o primă etapă pe care noi am parcurs-o în cadrul Uniunii Europene, după aderarea de la 1 ianuarie 2007. Am avut şansa să contribuim la negocierea şi la construirea acestui Tratat, beneficiind de aceleaşi drepturi şi având aceleaşi obligaţii ca oricare altă ţară europeană. Este cel dintâi tratat european semnat de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat şi semnat în format UE 27. Pentru toate aceste motive, odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România îşi pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat şi au decis alţii. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în urmă cu trei ani, prin votul dumneavoastră, România a ratificat Tratatul constituţional ["Constituţia UE", caducă], odată cu ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aşa cum ştiţi, Tratatul constituţional nu a putut intra în vigoare. Din fericire, aşa cum noi am susţinut în timpul negocierilor, inovaţiile din acest document au fost preluate în Tratatul de la Lisabona. Aceste inovaţii sunt un pas înainte faţă de tratatele europene în vigoare acum."

 

Postări populare: