Calul troian german în România (Curentul)

În sfârşit, cineva o spune cu voce tare !

Curentul:

De multe ori instabilitatea politică de pe scena politică românească se transformă într-un magnet pentru tot felul de state binevoitoare care încearcă să ofere modele de guvernanţă, dar mai ales doresc ca statul român să exercite un control cât mai mic în pieţe pentru ca preţurile să fie fixate de jucătorii străini din piaţa românească. De ani de zile, marile concerne practică în România tot felul de politici anticoncurenţiale care menţin preţuri ridicate, cel mai concludent exemplu fiind piaţa carburanţilor. Rareori, Consiliul Concurenţei a fost în stare să depisteze şi să dovedească înţelegerile acestea.
Cu toate acestea, bătălia se pare că începe să se ducă în sfera politică, acolo unde de câţiva ani Germania încearcă să se insinueze cât mai mult în viaţa politică românească. În această mişcare, cel mai activ partid pare Uniunea Creştin Democrată (CDU) a cancelarului Angela Merkel care, prin Fundaţia Konrad Adenauer (KAS), caută o apropiere mai activă de PDL, partid cu o platformă doctrinară mai apropiată de cea a CDU. Primele contacte în acest sens au fost încercate cu proaspătul intrat în PDL, ministrul de externe Teodor Baconschi, care, prin intermediul KAS, a pus pe picioare Fundaţia Creştin-Democrată. Baconschi nu a fost ales întâmplător, el fiind doctor în antropologie religioasă şi cunoscut pentru viziunile sale politice creştin-democrate. „Apartenenţa PDL la familia Partidului Popular European şi implicarea acestui partid în reformarea statului şi economică mă fac să sper că acest partid are un potenţial de creştere remarcabil şi că el va accepta în sânul său principiile şi politicile creştin-democrate“, afirma Baconschi la lansarea din octombrie 2010 a Fundaţiei Creştin-Democrate.

Al doilea front

Dar cum Baconschi s-a dovedit un om fără foarte mare influenţă în partid, reprezentanţii Konrad Adenauer s-au orientat rapid spre un om cu greutate, cunoscut printre ideologii de bază ai PDL - Valeriu Stoica. Împreună cu Institutul de Studii Populare (ISP) condus de Stoica, Fundaţia Konrad Adenauer a organizat marţi o dezbatere ce a avut ca temă centrală discutarea unui „proiect de reformă a societăţii româneşti“. În acest document sunt expuse şi analizate metode de aplicare a unui curent economic libertarian originar din Germania pentru a impulsiona dezvoltarea României şi reforma societăţii. În cadrul conferinţei, unul dintre autorii studiului a subliniat şi faptul că modelul acesta a asigurat patru decenii de creştere economică susţinută în Republica Federală (RFG), potrivit portalului contributors.ro. Cu toate acestea, modelul de dezvoltare postbelică a RFG s-a datorat în special planului Marshall de ajutorare a acestei ţări măcintate de război prin care SUA, Franţa şi Marea Britanie au investit sume uriaşe în refacerea ei. Pe de altă parte, RDG-ul a supravieţuit prin infuzii de capital din partea Uniunii Sovietice şi a statelor membre ale pieţei CAER. Totuşi, modelul economic ce s-a impus - după decenii de perfecţionare - în Germania este economia socială de piaţă care, într-adevăr, conţine unele elemente ale curentului ordoliberal. Acesta din urmă a fost abandonat chiar de dreapta germană din cauza limitărilor practice ale ordoliberalismului, comentează sursa menţionată. Cu alte cuvinte, Germania ne propune un model care şi-a dovedit limitele în Germania şi a fost aplicabil în condiţiile în care Germania a ieşit pe un minus enorm în urma războiului şi a datoriilor pe care le-a avut de plată către Moscova ca reparaţii de război.

Controverse între teorie şi practică

Printre ideile prezentate la dezbaterea Fundaţiei Konrad Adenauer împreună cu ISP se regăsesc idei precum cele privind desfiinţarea CAS prin privatizarea serviciilor publice. Iniţiatorii proiectului susţin că o soluţie aplicabilă ar fi fost propunerea ca diferitele bugete (de sănătate, şomaj, pensii etc.) să fie scoase din bugetul consolidat şi administrate autonom. Desfiinţarea salariului minim garantat - în teorie, argumentează autorii raportului, trebuie create condiţiile prin care cererea şi oferta reglementează plafonul salarial. Practica germană demonstrează însă din nou contrariul. Discuţiile despre introducerea unui salariu minim garantat la nivelul întregii Republici Federale sunt cât se poate de aprinse. Sindicatele germane impun salarii minime în toate ramurile economiei prin aşa-numitele „runde de negocieri tarifare“. „Ordoliberalismul şi economia socială de piaţă“ este un proiect elaborat în interiorul ISP, în colaborare cu Fundaţia Konrad Adenauer, şi a fost elaborat de către Radu Cristescu, Valentin Ionescu, Thomas Kleininger, Nicolae Mardari, Costea Munteanu, Mihail Neamţu, Wienfried Senker, Florin Şari şi Radu Şimandian. Ordoliberalismul a fost iniţiat în Germania postbelică, în cadrul şcolii de la Freiburg, de către o serie de gânditori precum Wilhelm Ropke, Alexander Rustow, Alfred Muller-Armack şi Ludwig Erhard.

Interes peste Prut

Influenţa CDU nu se face simţită numai în România. În noiembrie 2009, Fundaţia Konrad Adenauer s-a lansat oficial în Republica Moldova. Deşi activează deja de ceva vreme la Chişinău, ca subdiviziune a filialei Bucureşti, pe 3 noiembrie 2009 a fost deschis biroul Konrad Adenauer în Chişinău. Cu această ocazie a fost organizată o masă rotundă cu aceeaşi tematică a guvernării - „Republica Moldova şi noua guvernare“ - la care au participat invitaţi speciali din Chişinău, precum şi o delegaţie din partea Bundestagului german. Ca şi la evenimentul de marţi de la Bucureşti, şi atunci această fundaţie l-a avut ca invitat principal pe premierul Republicii Moldova, Vlad Filat. În urmă cu circa o lună de zile, ambasadorul Patricia Flor, responsabil în Ministerul de Externe al Germaniei de Europa de Est, Caucaz şi Asia Centrală, propunea la Chişinău ca Republica Moldova să accepte un nou plan cosmetizat al „memorandumului Kozak“, care prevede scenariu federativ pentru Moldova reunificată cu Transnistria. Cu alte cuvinte, sub masca europenismului, Germania relua ideile Moscovei pentru rezolvarea conflictului din Transnistria. Preşedintele agenţiei americane de analiză Stratfor, George Friedman, afirma anul trecut că Germania se reorientează spre o alianţă cu Rusia, într-un fel de reeditare a pactului Ribbentrop-Molotov. În ultimii ani, Germania şi Rusia au dezvoltat mai multe proiecte economice comune, cel mai semnificativ fiind gazoductul Nord Stream. În plus, cele două state au un parteneriat strategic printre ale cărui roade concrete s-au aflat blocarea drumului Georgiei şi Ucrainei spre NATO şi recunoaşterea de către Europa a unei sfere de influenţă ruse în fostul spaţiu sovietic în zona Caucazului, tocmai locul de unde UE doreşte să se aprovizioneze alternativ cu gaze naturale pentru a reduce dependenţa de Rusia.