Acum un an : "PSD și PNL propun o modificare complexă a Constituției în toate domeniile în care Legea fundamentală trebuie corectată și pusă în acord cu Constituția UE. Cele două partide consideră că sfârșitul anului 2011, începutul anului 2012 ar constitui termenul până la care noua lege fundamentală ar trebui finalizată".

Cum nu vii tu, Ţepeş doamne, ca punând mâna pe ei,
Să-i împarţi în două cete: în smintiţi şi în mişei,
Şi în două temniţi large cu de-a sila să-i aduni,
Să dai foc la puşcărie şi la casa de nebuni!

De săptămâna viitoare, ne aşteptăm să reînceapă discuţiile privind modificarea Constituţiei României, odată cu publicarea propunerilor guvernului şi ale preşedintelui.

E piesă de teatru, au bătut deja palma toate partidele pentru euroregiuni şi alte mofturi "cerute de UE", cu EuroBăse maestru de ceremonii !

Citatul din titlu este dintr-un articol din Cotidianul, din 14 martie 2010:

[...] Atât liberalii, cât și social democrații decid luni dimineață în forurile lor de conducere ce strategie vor aplica la întâlnirea cu șeful statului. Cele două partide de opoziție cu siguranță nu vor fi de acord cu propunerea de punere în practică a rezultatului referendumului, deoarece în ultima întrunire a Delegației Permanente PNL și în cadrul ultimului Consiliu Național PSD s-au prezentat documente oficiale referitoare la principiile viitoarei constituții, iar sistemul unicameral nu intră în discuție.

UDMR nu are până în prezent un document aprobat de un for de conducere, dar pozițiile exprimate declarativ sunt similare celor ale PNL și PSD.[...]

Cotidianul.ro vă prezintă principalele opțiuni ale partidelor în ceea ce privește reforma sistemului politic prin intermediul viitoarei constituții.

Calendarul revizuirii Constituției

PDL propune ca în cel mai scurt timp posibil să se înființeze comisia parlamentară specială pentru elaborarea unui proiect de revizuire a Constituției, dar numai pentru modificarea sistemului parlamentar. “Dead line”-ul liderilor din Modrogan ar fi luna septembrie, pentru ca în partea a doua a lunii octombrie să se organizeze referendumul care ar urma să confirme sau să infirme modificarea sistemului parlamentar.

PSD și PNL propun o modificare complexă a Constituției în toate domeniile în care Legea fundamentală trebuie corectată și pusă în acord cu Constituția UE. Cele două partide consideră că sfârșitul anului 2011, începutul anului 2012 ar constitui termenul până la care noua lege fundamentală ar trebui finalizată.

În ceea ce privește UDMR, liderii acestei formațiuni nu s-au pronunțat în privința termenului, dar cum au și ei vedere cel puțin patru modificări, este posibil ca opțiunile lor privind data să fie apropiate de cele ale Opoziției. În calcule nu intră și pozițiile deputaților minorităților naționale și cele ale independenților; este însă mai mult ca sigur că ultimii vor fi pe aceeași linie cu PDL.

Sistemul bicameral asimetric - propus de o largă majoritate

Poziția PDL este cunoscută încă din timpul campaniei electorale: o singură Cameră a legislativului, prevederea urmând să intre în vigoare după alegerile din 2012. PNL și-a oficializat în urmă cu câteva zile intențiile propunând un sistem bicameral asimetric. În viziunea liberalilor, Camera Deputaților rămâne singura autoritate legiuitoare a țării - aleasă prin vot universal, egal, direct și secret -, iar Senatul devine Cameră de reprezentare a euroregiunilor (o formă nouă de împărțire administrativ-teritorială - n.a.), aleasă prin vot indirect de electori reprezentând euroregiunea respectivă (preşedinţii şi membrii consiliilor regionale şi primarii de localităţi, precum şi membrii consiliilor locale). Camera Deputaților ar urma să fie compusă din 280 de membri, iar Senatul din 72.

PSD propune - decizie oficială - tot un sistem similar, Camera Deputaților urmând să devină organ legislativ la nivel național și internațional, Senatul urmând să reprezinte interesele comunităților locale. Modalitățile de alegere sunt de asemenea identice: vot direct pentru Camera Deputaților și vot indirect pentru Senat. PSD propune 220 de deputați și 110 senatori. PNL și PSD propun ca numărul de parlamentari să fie consfințit prin Constituție, în prezent, legislația electorală fiind cea care stabilea numărul de mandate. Și UDMR se pronunță pentru o formulă similară. Nu există în acest moment o decizie oficială a vreunui for al Uniunii în acest sens, ci doar declarațiile lui Marko Bela și altor fruntași maghiari. Și UDMR se pronunță pentru o reducere a numărului de parlamentari, dar nimeni nu a avansat până acum vreo cifră.

Republica parlamentară câștigă teren

PDL nu a ieșit până în prezent în public cu vreo variantă în ceea ce privește Președinția României pentru viitoarea lege fundamentală. (Există doar o propunere individuală a europarlamentarului Cristian Preda privind un posibil regim semiprezidențial, cu puteri sporite pentru șeful statului - n.a.) Liberalii propun o variantă de republică parlamentară, în care președintele este ales direct de electorat și are atribuții mai mult de reprezentare. PSD optează tot pentru republică parlamentară, cu președinte ales indirect, de către parlamentari și un corp electoral format din aleși locali. Atât în varianta PNL, cât și în cea a social democraților cresc substanțial atribuțiile șefului guvernului. UDMR are în acest moment o opțiune care nu este însă oficială, aceea a alegerii președintelui de către Parlament.

Județele dispar, apar regiunile

Potrivit PNL, textul revizuit al Constituţiei nu va conţine referinţe la judeţ, urmând să se facă deosebirea între guvernarea locală şi organele ei (primari, consilii locale), pe de o parte, şi administraţia publică, pe de altă parte. Liberalii propun trecerea la regiunile recomandate de UE [partid naţional liberal... hahaha! IUDE!], dar lasă în sarcina viitorului Senat sarcina de a regândi structura locală a guvernării şi administraţiei. PNL mai optează și pentru desființarea prefecturilor. PSD merge tot pe varianta înlocuirii județelor cu regiuni, în schema noii împărțiri administrativ-teritoriale fiind preferată varianta cu 12 regiuni mari, nefiind exclusă nici alta cu 20 de regiuni. UDMR s-a pronunțat pentru o formulă tranzitorie, în care se trece de la 8 regiuni de dezvoltare economică la 15, urmând ca acestea să devină ulterior regiuni administrative. În PDL (nu există o pronunțare oficială în acest sens), varianta regiunilor nu este agreată decât de foarte puțini politicieni, dar ca o soluție aplicată ceva mai târziu. [precauţi, PePeEeDL-ii, dar le spun instructorii de la KAS cum "e mai bine"...]

Proceduri de revizuire a Constituției

• Se înființează o comisie parlamentară pentru elaborarea unui proiect de modificare a Constituției. Conform algoritmului, structura comisiei ar fi următoarea: PDL - 5 parlamentari, PSD - 5, PNL - 3, UDMR – 3, minorități - 1. Deciziile importante se adoptă cu 10 voturi.

• Proiectul adoptat se pune în dezbatere publică după care este remis fiecărei Camere, pentru dezbatere și votare în paralel. Pentru a fi adoptat de Senat sunt necesare 91 de voturi din 137, iar pentru Camera Deputaților, 222 de voturi din 334.

• În situația în care există diferențe între varianta Senatului și cea a Camerei, se înființează o comisie de mediere, după algoritmul comisiei constituante inițiale. Dacă medierea eșuează, atunci medierea se va realiza în ședință comună a celor două Camere, articolele aflate în divergență urmând să fie adoptate cu 314 voturi.

• Ținând cont de documentele oficiale și de declarațiile liderilor politici, în acest moment se conturează următoarele majorități: Senat: PSD+PNL+UDMR = 75 voturi, PDL + independenți = 62 voturi; Cameră: PSD+PNL+UDMR = 175 voturi; PDL+ independenți = 140 voturi. Nu se știe cum vor vota cei 18 deputați din grupul minorităților. Ședință comună: PSD+PNL+UDMR = 250 voturi, PNL+independenți = 202 voturi.

• În 30 de zile după adoptarea de către Parlament a proiectului de revizuire, se organizează un referendum, în care electoratul trebuie să se pronunțe prin “da” sau “nu” în privința noii constituții. Pentru ca noua lege fundamentală să fie confirmată de către electorat prima condiție o constituie valabilitatea referendumului, adică prezența la urne a jumătate plus unu dintre alegători înscriși pe listele electorale permanente; noua constituție este considerată ca fiind adoptată dacă este votată cu majoritatea voturilor valabil exprimate la nivelul întregii țări.