Vulnerabilitati si amenintari “imaginare si tendentioase” la adresa statului roman foarte unitar si excesiv de suveran. Parlamentarii, (din nou) veriga slaba…
Haide sa ne gandim…Alesii nostri, si ne referim aici la senatori si deputati, cei care croiesc legile care ne conduc viata, trebuie sa stea si ei pe undeva (cei din provincie care sunt majoritari), trebuie sa manance si ei undeva…Si, evident, stau toti, si nu pe bani putini, la cateva dintre cele mai luxoase hoteluri din Bucuresti…
Nu, nu o sa fim populisti si nu o sa ne luam de aspectul costurilor per capita in cazul parlamentarilor. Ne-au intoxicat deja tonomatele de presa cu acest subiect. O sa ne concentram, in schimb, asupra riscurilor din perspectiva securitatii nationale pe care le comporta cazarea senatorilor si deputatilor in hoteluri cu actionariat strain.
Este lesne de presupus ca alesii nostri sunt mai mult sau mai putin monitorizati de proprietarii acestor hoteluri sau de catre sefii acestor proprietari. Tentatia serviciilor secrete straine de a monta cate un microfon pe ici pe colo este mare. Mai ales ca este atat de simplu pentru ca toate ouale sunt intr-un singur cos. Sau, ma rog, in doua, trei, toate ale lor.
Si unde se simte omul mai in siguranta decat acolo unde mananca sau unde pune capul pe perna?! Adica acasa. Unde este omul cel mai slobod la gura, unde isi aduce omul amantele sau unde pune la cale tepele si tunurile daca nu la hotel/acasa?! Si, in acest caz, alesii nostrii nu devin oare mai usor santajabili?! Si, in acest caz, nu cumva niste afaceristi/lobbysti straini pot influenta intr-un fel sau altul, politica romaneasca prin manipularea alesilor?!
Oare controlul strain asupra parlamentarilor romani nu poate fi considerat un risc concret si iminent la adresa sigurantei nationale? Oare este OK ca niste afaceristi/ agenti straini sa stie in detaliu toate dedesubturile politicii romanesti chiar mai bine decat autoritatile romane?! Nu cumva acest risc este mai mare decat cel al tonomatelor?! Oare chiar nu s-a gandit nimeni la asta pana acum?! Mai ales ca actionariatul strain al acestor hoteluri este obisnuit, in virtutea mentalitatii sale, sa joace la doua capete – pe de-o parte se umple de bani de pe urma cazarii si mesei parlamentarilor iar pe de alta parte ii mulge si ii lucreaza informativ.
Ati putea spune foarte bine ca alesii nostrii sunt, oricum, monitorizati de SRI care le poate face pipi in cap la propriu din birourile lor din cladirea invecinata. Dar, oare asta diminueaza cumva riscul monitorizarii lor de catre niste straini care, mai mult ca sigur, au si trese pe sub costumele Armani?!
Ne putem gandi chiar mai departe daca avem in vedere ca aceste contracte de inchiriere pentru parlamentari nu sunt atribuite prin licitatie ci prin incredintare directa. Oare asa trebuie sa fie lucrurile? Si, oare cine a dat dispozitie sa fie asa?
Contractele de cazare sunt atribuite prin negociere directa companiilor Bucuresti Turism SA, care administreaza Hotelul Bucuresti (actual Radisson SAS), Minerva, Royal, Monte-Nelly si Mariott.
Cei mai multi parlamentari stau la Radisson, hotel detinut de Bucuresti Turism SA, companie controlata de Bea Hotels Eastern Europe BV, cu 76,83% din actiuni si SIF Transilvania, cu 11,29% actiuni. Cazarea senatorilor din tara la hotel a costat in 2009 peste 4,5 milioane lei, potrivit anuntului de atribuire al Senatului Romaniei publicat pe Sistemul Electronic de Achizitii Publice. Deputatii care nu au domiciliul in Bucuresti sunt cazati la Hotelul Marriott. Acestia au la dispozitie 20 de camere, fiecare la pret de 250 de lei pe noapte.
http://www.badpolitics.ro/vulnerabilitati-si-amenintari-imaginare-si-tendentioase-la-adresa-statului-roman-unitar-si-suveran/
2 comentarii :
Foarte bun articolul.....
Chiar n-a sesizat nimeni si n-a oprit aceasta practica timpde 20 de ani?
Eu, unul, dacă aş fi parlamentar, nu aş folosi vreun hotel, unde intră personalul în lipsa mea la "curăţenie", decât pentru dormit.
Din leafă se poate închiria lejer o garsonieră decentă, la 3-400 de euro.
Trimiteți un comentariu