03 noiembrie 2010

Paranoia la PNL



Istoricul Marius Oprea crede că nu există nici un domeniu care să nu fie afectat de influenţa „sistemului", adică de vechea reţea extrem de eficientă a foştilor activişti şi securişti, „continuată astăzi" de odraslele lor. Unul dintre exemplele acestei continuităţi se află chiar în partidul de unde provine Marius Oprea, fiindcă istoricul a fost pus la colţ în PNL de un fost colaboraţionist al regimului comunist.

Mai sunteţi membru PNL? 
M.O.: Da, pentru că este partidul în care m-am înscris în 2004. Nu fusesem în nici un partid, nici în PCR. O să rămân în PNL, dacă nu voi fi dat afară. Nu voi schimba niciodată un partid cu altul, rămân aici indiferent de ceea ce se întâmplă, deşi uneori am probleme...

Ce fel de probleme? 
M.O.: A existat în PNL un fel de "noapte a cuţitelor lungi" după schimbarea lui Călin Popescu Tăriceanu, iar eu am fost perceput drept omul fostului premier, fiindcă am fost consilierul lui personal. Mă simt marginalizat acum, am avut parte şi de o experienţă tragicomică...

Cum? 
M.O.: ... să zic doar că am fost chemat la o şedinţă tipică de înfierare, în care Dan Radu Ruşanu mi-a aruncat în faţă că sunt un ni­meni, Norica Nicolai a devenit un fel de acuzator public alături de alţii, m-au acuzat că fac jocurile PDL. Asta doar pentru că am afirmat public că Mircea Moloţ, preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, a fost informator al Securităţii, iar Biroul Permanent al PNL nu a luat împotriva lui aceeaşi măsură ca în cazul Mona Muscă, de pildă, sau altele. În perioada în care Tăriceanu conducea partidul, nici nu se punea problema ca un om care a semnat angajament cu Securitatea să rămână într-o funcţie sau chiar în partid. De astă dată, am fost tras la răspundere eu, că am spus, nu Moloţ, că a fost informator. [...]

România liberă - Noaptea cuţitelor lungi din PNL


Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Călin Popescu-Tăriceanu, 2008: "Vom da astăzi, în Parlamentul României, un vot istoric - votul pentru ratificarea Tratatului de reformă al Uniunii Europene. Pentru România este mai mult decât un moment festiv. Ratificarea Tratatului de reformă marchează o etapă. Spun acest lucru din două motive. Pe de o parte, este o primă etapă pe care noi am parcurs-o în cadrul Uniunii Europene, după aderarea de la 1 ianuarie 2007. Am avut şansa să contribuim la negocierea şi la construirea acestui Tratat, beneficiind de aceleaşi drepturi şi având aceleaşi obligaţii ca oricare altă ţară europeană. Este cel dintâi tratat european semnat de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat şi semnat în format UE 27. Pentru toate aceste motive, odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România îşi pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat şi au decis alţii. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în urmă cu trei ani, prin votul dumneavoastră, România a ratificat Tratatul constituţional ["Constituţia UE", caducă], odată cu ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aşa cum ştiţi, Tratatul constituţional nu a putut intra în vigoare. Din fericire, aşa cum noi am susţinut în timpul negocierilor, inovaţiile din acest document au fost preluate în Tratatul de la Lisabona. Aceste inovaţii sunt un pas înainte faţă de tratatele europene în vigoare acum."

 

Postări populare: