13 aprilie 2020

Pe lângă distrugerea firmelor mici (firmelor româneşti), se lucrează la un scenariu în care să apară FMI drept "salvator"

 
Adrian Câciu
Spre deosebire de alți ani, când deficitul era creat de cheltuieli și cam știai pe ce venituri te bazezi, anul 2020 se caracterizează ca unul din acei ani când deficitul este cauzat suplimentar de lipsa veniturilor.
S-a plecat cu un handicap de 0,5% față de veniturile stabilite prin Legea Bugetului, respectiv au fost tăiate venituri care erau prinse în lege (supraimpozitare contracte part-time, supraacciza, taxa active banci, taxa comunicații și energie).
A spus-o Consiliul Fiscal în opiniile formulate la legea bugetului.
Am continuat cu deficit din prima luna, o realizare istorica, în contextul în care prima luna vine mereu pe excedent.
Am impins deficitul pe februarie pentru ca veniturile au fost cu 4 miliarde lei mai mici decât media anuala.
Iar apoi a venit martie.
Surprinzător poate, cele mai mari companii, scutite de taxe la început de an, nu au plătit impozitul pe profit.
Reacția la acest gest? Spre zero.
Ce sa mai discutam din acest moment?
Cetatea este lăsată fără apă!
Iar la asta începem sa adunam cheltuieli.
Ca e șomaj tehnic, ca sunt granturi, ca or fi și altele care cu siguranță trebuie sa fie făcute pentru ca se stinge lumina, problema e ca nu vad solidaritatea bogaților.
Trebuie sa fie solidari săracii.
Bogații își numără banii și uita sa plătească statului.
Care firme cu evaziune fiscala au primit TVA? Dar decont de șomaj tehnic?
Dar ce bine e sa dai faliment și sa nu crești redevențele.
Când mai tot ce se exploatează din pământul acestei tari se exporta.
Să fim bine. Starea de urgență se pare ca e doar pentru unii. Solidaritatea, la fel.

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Călin Popescu-Tăriceanu, 2008: "Vom da astăzi, în Parlamentul României, un vot istoric - votul pentru ratificarea Tratatului de reformă al Uniunii Europene. Pentru România este mai mult decât un moment festiv. Ratificarea Tratatului de reformă marchează o etapă. Spun acest lucru din două motive. Pe de o parte, este o primă etapă pe care noi am parcurs-o în cadrul Uniunii Europene, după aderarea de la 1 ianuarie 2007. Am avut şansa să contribuim la negocierea şi la construirea acestui Tratat, beneficiind de aceleaşi drepturi şi având aceleaşi obligaţii ca oricare altă ţară europeană. Este cel dintâi tratat european semnat de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat şi semnat în format UE 27. Pentru toate aceste motive, odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România îşi pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat şi au decis alţii. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în urmă cu trei ani, prin votul dumneavoastră, România a ratificat Tratatul constituţional ["Constituţia UE", caducă], odată cu ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aşa cum ştiţi, Tratatul constituţional nu a putut intra în vigoare. Din fericire, aşa cum noi am susţinut în timpul negocierilor, inovaţiile din acest document au fost preluate în Tratatul de la Lisabona. Aceste inovaţii sunt un pas înainte faţă de tratatele europene în vigoare acum."

 

Postări populare: