Scădem acest total din totalul populației la data de 1 ianurie 2016 (19.473.624 - 3.905.348 = 15.568.276) și aflăm că numărul populației votante este de 15.568.276, iar în Registrul Electoral sunt, deja, încrisi 18.275.109 cetățeni. De unde surplusul de 2.706.833 de alegători ?! ...
Şi, desigur, o sesizaseră şi alţii. Nu am o explicaţie cum de s-a ajuns aici (la "număr") şi în ce scop, dar văd acum pornit un demers care ar facilita validarea referendumului de regionalizare ("de revizuire a Constituţiei") prin micşorarea referinţei la care s-ar aplica pragul de validare, acum de numai 30% din cetăţenii cu drept de vot (de la normalul de 50%). Şi este făcut astfel încât să nu pară a porni de la autorităţi, ci "de la un (fost) securist", Aurel Rogojan. Pentru ce atât de întortocheat ? "Damage control" ? S-ar restabili un adevăr, dar în acest caz "minciuna" este cea care serveşte interesul naţional (de a se bloca regionalizarea). Ultimul referendum constituţional (cel din 2003) a fost în mod flagrant falsificat, şi nimeni nu mai aduce în discuţie chestiunea. Creşterea scriptică a numărului celor cu drept de vot (pe fondul scăderii numărului de locuitori) se justificase acum nişte ani ca fiind cauzată de "ajungerea la vârsta majoratului a celor născuţi înainte de 1990" (când erau interzise avorturile) - "schimbarea proporţiei pe vârste".
Scrisoare deschisă
General Br. (r) Aurel I. Rogojan
Ce este Autoritatea Electorală Permanentă (A.E.P.)? Un vehicul de informație falsă și de legitimare a manoperelor politice frauduloase prin care se malversează alegerile, sau, așa cum prevede legea, „[...] instituţia administrativă autonomă cu competenţă generală în materie electorală, care are misiunea de a asigura organizarea şi desfăşurarea alegerilor şi a referendumurilor, precum şi finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, cu respectarea Constituţiei, a legii şi a standardelor internaţionale și europene în materie" ? De ce a apărut întrebarea? Ultimul comunicat oficial al A.E.P. ne informează că: „Numărul total de cetățeni cu drept de vot înscriși în Registrul electoral la data de 2 martie este de 18.275.109, cu 3.107 mai mulți față de ultima informare publică realizată de A.E.P. pe această temă, pe 3 februarie".
Din cel mai recent comunicat al Institutului Național de Statistică rezută că la data de 01 ianuarie 2016 populația României era de 19.473.624 și că din aceasta, 15 % (3.090.080) reprezintă segmentul minorilor de până la 14 ani, iar 5 % (1.087.024) tinerii cu vârsta între 15 și 19 ani. Dacă din totalul populației menționat de I.N.S. se scad doar minorii de până la 14 ani (19.473.625 - 3.090.080 = 16.383.544) rezultă 16.383.544, o cifră care scăzută din numărul total de cetățeni cu drept de vot înscriși în Registrul electoral la data de 2 martie (18.275.109 -16.383.624=1.891.485) arată, fără putință de tăgadă, un surplus parțial de 1.891.485 de alegători. Din motive pe care le poate preciza Institutul Național de Statistică, numărul cetățenilor cu vârsta între 18 și 19 ani este estompat de modul în care sunt stabilite segmentele de vârsta ( 0-14 și 15-19 ani ). Cu marja de rigoare, luăm media de 25 % a tinerilor care vor deveni votanți în acest an, din segmentul populației cu vârsta între 15-19 ani, menționat a fi 1.087.024 Minus 25% din 1.087.024 înseamnă (1.087.024 - 271.756 = 815.268), adică de adăugat 815.268 la populația nevotantă, cu vârsta de până la 15 ani și aflăm că totalul populației nevotante de la 0 la 18 ani este 3.905.348 (3.090.080+815.268 = 3.905.348). Scădem acest total din totalul populației la data de 1 ianurie 2016 (19.473.624 - 3.905.348 = 15.568.276) și aflăm că numărul populației votante este de 15.568.276, iar în Registrul Electoral sunt, deja, încrişi 18.275.109 cetățeni. De unde surplusul de 2.706.833 de alegători ?!
O evaluare cronologică comparativă a listelor electorale arată ca în 1992 erau înscrişi 16.380.663 alegatori, la o populație de 22,8 milioane. Chiar nimeni nu se întreabă, la Autoritatea Electorală Permanentă, cum este posibil ca în condiţiile unui declin demografic dramatic, de minus 3.326.376 față de anul 1992, în anul 2016 la o populație de 19,4 milioane, care incude 2,7 milioane minori, să se ajungă la o creștere cu 1.890.446 a numărului de alegători?! Calcule simple, efectuate doar prin două din cele patru operațiuni aritmetice, dovedesc că datele înscrise în Registrul Electoral nu sunt reale, iar comunicatul Autorității Electorale Permanente dezinformează populația, fiind sfidată obligația constituțională a autorității publice de a asigura informarea corectă a cetățenilor și încălcat dreptul constitutional al cetățenilor corelativ obligației menționate, prevăzute în Constituția României art. 31 alin. (1) și alin. (2).
Solicităm, pe această cale, Avocatului Poporului:
Sesizarea de îndată cu privire la apărarea dreptului încălcat de Autoritatea Electorală Permnentă, prin caracterul vădit incorect al comunicatului dat publicității, cu privire la numărul cetățenilor cu drept de vot înscriși în Registrul Electoral.
Invederăm, pe această cale, domnului prim ministru al Guvernului României Dispunerea tuturor măsurilor din competență pentru realizarea evidenței reale a numărului cetățenilor României cu drept vot, având ca bază:
- numărul populației cu vârsta peste 18 ani, rezultat din datele Institutului Național de Statistică;
- evidența autorității emitente a cărților de identitate;
- Sistemul Informatic Naţional de Evidență a Populației (S.I.N.E.P.).
Domnule prim ministru,
Mai avem și un motiv special pentru care Vă supunem atenției problema numărului de alegători, în raport cu popuația României. Începând cu alegerile din anul 1996, numărul alegătorilor a tot crescut, în timp ce numărul populației a urma un trend descrescător accelerat (în anul 1996, +621.146 față de anul 1992; în anul 2004, +799.617 față de anul 2000, cumulate la 1.420.763, pentru ca în 2016 să se ajungă la un spor de peste 2,7 milioane de alegători, în condițiile unei pierderi de populație de cca. 3,3 milioane. Ne adresăm Dumneavoastă, domnule prim ministru, în numele dreptului de a nu mai trăi într-o realitate perpetuu falsificată, până și în ceea ce privește dimensiunea numerică a comunității și identității noastre naționale. Dar, dincolo de patetism, este o cruntă realitate, aceea a pericolului unui atentat la Constituția României, prin menținerea incertitudinii în cea ce privește capacitatea Guvernului de a asigurare a corectitudinii alegerilor, fără a ni se fura opțiunile electorale.
Un contribuabil și alegător,
Aurel I. Rogojan
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu