31 mai 2016

Hartă interactivă a colonizării României…

Ce caută însă într-un opis al serviciilor pentru imigranți Agențiile Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă și Inspectoratele Teritoriale de Muncă?  

Cum n-am crezut (noi, românii) că va veni Criza şi pe aici, nici acum nu credem că suntem incluşi în Planul de "substituire" (de "diluare" etnică, religioasă, culturală, identitară) a creştinilor albi europeni. Iar "guvernul României" îl implementează. Împreună cu (putea lipsi ?!) Fundaţia Soros.

Naţiunea:

Noi nu avem la dispoziție o asemenea hartă interactivă a serviciilor de care putem beneficia. Și nu este vorba de servicii la nivel ocupațional ori locativ, ci măcar medicale… Păi, la ce îi trebuie pacientului român informații în timp util? Poate să meargă din cabinet în cabinet, să stea la cozi și cozi, să cerșească informații de la asistente țâfnoase și, dacă e nemulțumit, să o ia de la capăt. Dacă mai are puteri. La fel dacă e în căutarea unui loc de muncă!

Dar, pentru ei, a fost pus la punct un sistem informatic, și nu numai!, de documentare ceas. O bază de date îngrijit creionată pe toate județele țării, să știe imigrantul unde și ce trebuie să facă pentru a se simți bine aici, la noi. Adică, integrat. Să aibă omul habar, de exemplu, că dacă dă de două ori cu bostanul în minge primește, pe lângă banii pentru care a fost adus să joace țurca, și cetățenia. Cu toate drepturile „conexe”, oricum mai multe ca ale noastre. Și pentru că, nu-i așa?!, noi ne purtăm frumos cu imigranții, îi dăm și familiei lui cetățenie. De fapt, i-o acordă guvernul lui Julien Cioloș, că are de unde că doar de aia premierul-fideluță a dat aviz negativ unui proiect de lege vizând acordarea cetățeniei românilor noștri din Diasporă, victime și urmașii celor ce au avut de suferit în urma rapturilor și a anumitor conjuncturi istorice (și e lungă lista, cu sute de mii de români din Bucovina de Nord, Herța, Timoc, Cadrilater…). Ce, ei nu pot veni ca IMIGRANȚI, frate frate, dar integrarea e pe dedicații guvernamentale, nu pot accesa și ei harta interactivă a serviciilor pentru imigranți (atenție, însă, să uite pentru moment ce sânge le circulă prin vene, că dacă merg pe sistemul fraților de aici, o să-i mănânce sfinții la rând la documentare!), să dea cu mingea într-o plasă și poate le dă guvernul cetățenie?!

Iar harta nu este creată de vreun ONG dedicat imigranților. Cel puțin, nu la nivel de titulatură, Harta națională a serviciilor dedicate imigranților fiind lansată de… Asociația Română pentru Promovarea Sănătății!

Ce treabă are promovarea sănătății cu asigurarea confortului imigranților e doar prima chestiune care miroase dubios. Sau singura, intrând în chestiunea nesănătoasă a rostului asociației vedem că preocupare principală o reprezintă organizarea de seminarii și implementarea de proiecte vizând (ne)Discriminarea Imigranților în Domeniul Drepturilor Civile! Cu parteneri „de studiu” pe măsură: Societatea Academică Română și Consiliul Național de Combatere a Discriminării. Și cu un cerc care nu se închide niciodată, ci evoluează într-o spirală cu vârf de sfredel în interesele noastre, prin legăturile-mamă ale Fundației Soros.

E drept, Asociația Română pentru Promovarea Sănătății se ocupă și de… sănătatea noastră, dar la nivelul unor studii de impact economic vizând consumul de alcool. Cu niște rezultate de ar trebui să plecăm de rușine de pe aici. Să-i lăsăm pe imigranții care vin cu obiceiurile lor sănătoase!

De fapt, rolul asociației este clar în momentul în care desfacem un pic ambalajul și găsim ca structură principală Centrul de Documentare și Cercetare în Domeniul Integrării Imigranților. Cu largi dimensiuni de aplicare, inclusiv programe de educație antidiscriminare pentru… funcționarii publici, pentru că tot latră Vasile Dâncu despre cât de nepregătiți și neprofesioniști sunt funcționarii noștri, dar nu în raport cu românii, ci în relația de perspectivă cu viitorii (să nu ajungem să spunem… următorii!) cetățeni români. Cu imigranții.

Ce caută însă într-un opis al serviciilor pentru imigranți Agențiile Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă și Inspectoratele Teritoriale de Muncă? Oare, până a le da pâinea (pe care le-au luat-o românilor, expediați în raptul făcut de propria lor țară, împinși spre exil sau trimiși în șomaj pe ani și ani), autoritățile nu ar trebui să se preocupe ca imigranții să primească adresele serviciilor de imigrări?! Care apar și ele pe hartă, dar de la poziția trei-patru încolo, de parcă vizita pe la acele birouri ar trebui să o facă după ce s-au cazat și au depus cererile pentru locuri de muncă (de fapt, pentru indemnizațiile de neocupați)…

Marea nerealizare a inițiatorilor Hărții o reprezintă faptul că „doar” în 12 judeţe şi în Bucureşti există organizaţii neguvernamentale care oferă servicii specializate pentru imigranţi! Dar nimeni nu se întreabă în câte județe există ONG-uri specializate pentru problemele românilor?! De la cei ajunși în stradă, de la bătrânii care nu-și pot lua medicamente și mâncare, copii despărțiți de părinții lor, plecați după un colț de pâine, la tinerii care nu au unde să stea…

Despre o hartă interactivă a serviciilor dedicate românilor, ce să mai vorbim?! Doar avem o hartă interactivă a colonizării României… Noi afară, ei aici, poate ca următorii cetățeni români…

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Călin Popescu-Tăriceanu, 2008: "Vom da astăzi, în Parlamentul României, un vot istoric - votul pentru ratificarea Tratatului de reformă al Uniunii Europene. Pentru România este mai mult decât un moment festiv. Ratificarea Tratatului de reformă marchează o etapă. Spun acest lucru din două motive. Pe de o parte, este o primă etapă pe care noi am parcurs-o în cadrul Uniunii Europene, după aderarea de la 1 ianuarie 2007. Am avut şansa să contribuim la negocierea şi la construirea acestui Tratat, beneficiind de aceleaşi drepturi şi având aceleaşi obligaţii ca oricare altă ţară europeană. Este cel dintâi tratat european semnat de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat şi semnat în format UE 27. Pentru toate aceste motive, odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România îşi pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat şi au decis alţii. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în urmă cu trei ani, prin votul dumneavoastră, România a ratificat Tratatul constituţional ["Constituţia UE", caducă], odată cu ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aşa cum ştiţi, Tratatul constituţional nu a putut intra în vigoare. Din fericire, aşa cum noi am susţinut în timpul negocierilor, inovaţiile din acest document au fost preluate în Tratatul de la Lisabona. Aceste inovaţii sunt un pas înainte faţă de tratatele europene în vigoare acum."

 

Postări populare: