Postări
Dezastrul ecologic din Ungaria este folosit pe post de "drob de sare", ca argument împotriva proiectului minier de la Roşia Montană, bazat pe folosirea cianurii pentru extragerea aurului din minereu.
Ceea ce s-a întâmplat în Ungaria este mult mai grav decât o eventuală catastrofă ecologică prin revărsarea de cianuri la Roşia Montană, şi chiar mai grav decât accidentul ecologic de la Baia Mare din anul 2000, când s-a revărsat un iaz cu cianuri.
În Ungaria s-au scurs substanţe toxice anorganice (în principal săruri, baze şi oxizi, de fier şi metale grele), nedegradabile pe cale naturală, ori degradabile pe termen lung.
Cianurile (de sodiu şi de potasiu) sunt substanţe organice, care se degradează natural sub acţiunea razelor ultraviolete, a bacteriilor aerobe si anaerobe, şi prin alte fenomene, în bazinele de decantare. Gabriel Resources susţine că va folosi o tehnologie de cianurare modernă, în "buclă închisă", astfel încât concentraţia finală de cianuri din bazinele de decantare va fi mult inferioară celei de la Baia Mare, unde se folosise o tehnologie învechită.
 | ||||
| 1: baraj de reţinere din roci; 2: iaz de decantare; 3: teren natural |
În urma degradării naturale a cianurii rezultă compuşi cu toxicitate redusă, care la rândul lor se degradează (descompun) în continuare. Dacă iazul va avea o anumită concentraţie de cianuri în timpul funcţionării proiectului minier, nu înseamnă că după încetarea sa nu va scădea, intrând în limitele normale.
Mai multe mituri privind folosirea cianurii în minerit sunt demontate aici.
Mai multe mituri privind folosirea cianurii în minerit sunt demontate aici.
Diferenţa dintre cianuri şi metalele grele:
Cianura
Cianura este puternic si aproape instantaneu otrăvitoare (toxică) pentru organismele vii, inclusiv oameni. Cianura afectează organismul blocând absorbţia oxigenului de către celule. Simptomele acute pot fi respiraţie rapidă, tremurături, efecte asupra sistemului nervos şi chiar decesul. Efectele cronice pot fi pierdere în greutate, efecte asupra tiroidei şi efecte asupra sistemului nervos.
Peştii sunt de aproximativ o mie de ori mai sensibili la cianură decât oamenii. În eventualitatea ca peştii să nu moară ca urmare o unei expuneri de scurtă durată, ei pot rămâne cu probleme de înot, probleme ale aparatului reproductiv (posibil urmaşi deformaţi) şi vulnerabilitate sporită faţă de speciile de pradă. Peştii sunt un indicator excelent al măsurării concentraţiei de cianura în apă - dacă peştii trăiesc după ce au fost expuşi, atunci nicio altă formă de viaţă nu va fi afectată.
Cianura, totuşi, nu rămâne în mediu pentru o perioadă lungă de timp şi nu este acumulată în sedimente sau organisme (inclusiv organismul uman).
Metalele grele nu se descompun şi se "bio-acumulează" în plante, animale şi în mediu.
Aceasta înseamnă că nivelul toxinelor creşte în organism odată cu trecerea timpului, crescând toxicitatea şi riscul pentru ecosistemele locale.
Toxine pot fi de asemenea transmise altor specii dacă un organism toxic este mâncat. Aşadar, organismele vii sunt expuse la riscuri majore atunci când sunt expuse pe termen lung şi repetat la metale grele.
Printre metalele grele folosite in industria minieră cele mai dăunătoare sănătăţii oamenilor sunt arsenicul, cadmiul, plumbul, nichelul, manganul şi molibdenul, chiar şi în doze reduse.
Zincul, plumbul, aluminiul, bromul, cromul şi fierul sunt de asemenea toxice pentru creşterea plantelor.
Efectele acute şi cronice ale cuprului faţă de oameni includ tulburări ale stomacului şi ale intestinelor, anemie şi chiar afecţiuni ale ficatului şi ale rinichilor. Cuprul este de asemenea toxic pentru cea mai mare parte a plantelor acvatice, găsite în sedimentele râurilor. Cuprul se dizolvă în apă cu uşurinţă, aşa că este mai uşor de asimilat de către vieţuitoarele de-a lungul râurilor.
Plumbul, la nivele relativ reduse, poate modifica structura celulelor roşii, poate provoca întârzieri în dezvoltarea fizică şi mentală normală la copii, reduceri uşoare ale abilităţii de a fi atenţi, de a auzi şi de a învăţa la copii şi creşteri reduse ale tensiunii arteriale la adulţi. Modificări în nivelul unor anumite enzime ale sângelui şi modificări în dezvoltarea copiilor pot apărea şi la nivele foarte reduse de plumb în sânge. Expunerea repetată la plumb a fost corelată cu boli ale creierului şi ale ficatului precum şi cu cancer la oameni.
Centrul Regional de Protecţia Mediului pentru Europa Centrală şi de Est, Iunie 2000
10 comentarii :
Una-i radioctivitatea si alta-i tehnologia ultraperformanta a cianurile
Asa, n-ar trebui sa mai zburam nici cu avionul pentru ca exista pericolul sa se opreasca motoarele si sa cada....
... unde mai pui că avionul consumă mult combustibil şi încălzeşte planeta ! ;-)
:)))))
Am inhalat la gaze cand am aterizat acum vreo doua ore!!.
Nu stiu cum dracu in toate avioanele romanesti , la aterizare intra gazele inauntru si pur si simplu te sufoci. Niste vechituri !
Probabil că opresc motoarele prea târziu, înainte de deschiderea uşilor.
Mai contează şi direcţia vântului.
Cred ca este voba de niste vechituri de avioane rusesti ATR-uri parca.
In alea intra gazele de esapament..
ATR-urile nu sunt ruseşti (sunt construite de Franţa şi Italia) şi nu sunt vechi, au fost procurate de Tarom ca să înlocuiască AN 24 ruseşti.
Cine ştie ce o fi cu fumul ăla...
Ahaaa.
Eu le-am catalogat drept proaste si deci rusesti ,din cauza fumului.. :)
Matale esti cel putin pe langa problema. Drept e, cianurile se descompun la soare, in prezenta oxigenului, da' matale ignori complet dinamica unei eventuale viituri cu cianuri.
Problema e data de faptul ca cianurile se acumuleaza in forma lichida, si nu noroi, si descompunerea e cvasi-nula in lipsa luminii si a oxigenului. Asa ca dupa ce se imprastie viitura pe cateva sute de km patrati, in functie de cantitate (ceea ce vrea sa stocheze RMGC in Apuseni ajunge chiar pt. o mie de km patrati), intra in sol, si acolo pas descompunere. Din sol ajunge in apa freatica, de unde se spala extrem de lent - repet, in sol de la o adancime nu foarte mare incolo descompunerea e nula. Si cum cianura e extrem de toxica si la concentratii mici, te faci cu un mic desert, cu termen de valabilitate undeva la 400-500 de ani, pana se curata solul si apa freatica.
Ai dreptate, nu e acelasi lucru. Bazinul de la Kolontar era de mai bine de 10 ori mai mic decat ce vrea RMGC sa construiasca in Apuseni, poluarea cu bauxita va fi eliminata complet de ecosistem in maxim in cateva zeci de ani, pe cand o poluare cauzata de fisurarea bazinului ce vrea sa-l construiasca RMGC ar avea efecte pe sute de ani.
Nu am pus cifre, fiindcă nu deţin informaţii detaliate despre ce vor să facă la Roşia Montană. Un iaz cu o suprafaţă mai mare înseamnă o adâncime mai mică pentru acelaşi volum, o presiune (hidrostatică) mai mică si deci risc mai mic de cedare a barajului, şi o suprafaţă mai mare expusă la razele solare.
Apa din zona Roşia Montană este deja poluată, cea de suprafaţă, posibil şi cea freatică.
Dupa ce ne vom linisti si cu "viitura" va urma "tzunami cu cianuri" :))))
Depinde cat plateste Soros.Pentru ca el oricum plateste :
1- ca sa cumpere ieftin
2- pentru ca-i place aurul ... :)
Trimiteți un comentariu