09 iunie 2010

Strâmbe la Senat


Comisia de Politică Externă a Senatului cere o poziţie oficială în legătură cu acordarea cetăţeniei ungare pe baza criteriului etnic, din partea Preşedinţiei, Guvernului şi Ministerului de Externe.

Acordarea cetăţeniei ungare etnicilor unguri din afara Ungariei este o tiribombă a noului guvern Viktor Orban, una similară fiind recenta lege votată în Slovacia, care
retrage cetăţenia slovacă celor care ar cere cetăţenia ungară. Pe 12 iunie sunt alegeri generale în Slovacia, iar guvernul slovac (de stânga) s-a gândit să-şi mărească şansele în acest mod.

Comisia de Politică Externă are 11 membri (4 PDL, 3 PSD, 3 PNL, 1 UDMR), preşedinte fiind Titus Corlăţean (PSD). Deci, PDL este clar în minoritate, chiar cu UDMR (să-l considerăm pe "PDL-istul" Georgică Severin, care a declarat că va vota moţiunea de cenzură, în majoritatea din comisie).


Se spune în rezoluţia comisiei:

" [...] Atrage atenţia asupra exploatării nepermise de către partea ungară a sentimentelor naţionale cauzate de efectele unor circumstanţe istorice pe care forţe politice de la Budapesta continuă să nu le accepte, la 90 de ani de la semnarea Tratatului de pace de la Trianon,

Subliniază necesitatea organizării unor consultări bilaterale, la nivel guvernamental şi parlamentar, pentru clarificarea, în cadrul dialogului politic dintre România şi Republica Ungară, a necesităţii respectării standardelor europene în materia protecţiei minorităţilor naţionale din cele două ţări, precum şi a onorării angajamentelor internaţionale bilaterale şi multilaterale, asumate de Republica Ungară,

Reiterează angajamentul părţii române pentru consolidarea unor relaţii de cooperare şi parteneriat româno-ungar în spirit european, bazat pe principiul bunei vecinătăţi, pe interesele europene şi euro-atlantice comune şi pe puntea de legătură pe care o reprezintă minoritatea română din Republica Ungară şi, respectiv, minoritatea maghiară din România".

Să fim serioşi. Cam aceleaşi "argumente" ca acelea pe care le invoca Voronin în legătură cu acordarea cetăţeniei române pentru cetăţenii moldoveni.


MAE a avut deja o reacţie, la solicitarea portalului Euractiv.ro:  "Legea ungară este în analiza părţii române; pentru clarificarea tuturor aspectelor au  fost deja solicitate informaţii suplimentare părţii ungare. În acest context,  partea română îşi exprimă întreaga disponibilitate pentru un dialog deschis cu autorităţile ungare.  Partea română este interesată ca modificarile la Legea cetăţeniei promovate de partea ungară să respecte prevederile dreptului internaţional şi standardele europene aplicabile în materie, un dialog bilateral putând fi util în acest sens".

Încă o strâmbă a PSDNL, de data asta folosind pârghii oficiale ale statului, şi în numele "interesului naţional", "transparenţei" şi "normelor europene".
De fapt, se încearcă şi înrăutăţirea relaţiilor cu Ungaria. Între Viktor Orban şi Traian Băsescu sunt relaţii bune, cei doi s-au întâlnit de mai multe ori în ultimii ani, iar PDL şi Fidesz fac parte din PPE.

Un factor de presiune asupra UDMR pentru a rămâne în majoritatea guvernamentală cu PDL este chiar guvernul Orban; să observăm în continuare dacă grupul din jurul lui Frunda va conta în deciziile UDMR.

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Călin Popescu-Tăriceanu, 2008: "Vom da astăzi, în Parlamentul României, un vot istoric - votul pentru ratificarea Tratatului de reformă al Uniunii Europene. Pentru România este mai mult decât un moment festiv. Ratificarea Tratatului de reformă marchează o etapă. Spun acest lucru din două motive. Pe de o parte, este o primă etapă pe care noi am parcurs-o în cadrul Uniunii Europene, după aderarea de la 1 ianuarie 2007. Am avut şansa să contribuim la negocierea şi la construirea acestui Tratat, beneficiind de aceleaşi drepturi şi având aceleaşi obligaţii ca oricare altă ţară europeană. Este cel dintâi tratat european semnat de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat şi semnat în format UE 27. Pentru toate aceste motive, odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România îşi pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat şi au decis alţii. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în urmă cu trei ani, prin votul dumneavoastră, România a ratificat Tratatul constituţional ["Constituţia UE", caducă], odată cu ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aşa cum ştiţi, Tratatul constituţional nu a putut intra în vigoare. Din fericire, aşa cum noi am susţinut în timpul negocierilor, inovaţiile din acest document au fost preluate în Tratatul de la Lisabona. Aceste inovaţii sunt un pas înainte faţă de tratatele europene în vigoare acum."

 

Postări populare: