La toamnă, vom şti mai bine...

La toamnă, Gazprom aşteaptă poziţia oficială a României în legătură cu participarea la South Stream (ştire ITAR-TASS).

Tot cam la toamnă, vor unii un alt guvern...

O analiză interesantă în Curentul, de Corneliu Vlad:

Ce caută neamţu-n Bulgaria? 

„Ce caută Rasmussen la Sofia?“, se întreba în urmă cu o lună ziarul bulgar „Sega“. Întrebări cu Bulgaria sunt multe, mai ales de la instalarea ca premier, în iulie 2009, a energicului fost primar al capitalei, Boiko Borisov. Perplexa replică a lui Pampon „Ce caută neamţu-n Bulgaria?“ e reluată de la o vreme de analişti în felurite ipostaze ce ţin de politică, energetică sau chestiuni militare.
Va intra şi Bulgaria în sistemul american antirachetă din sud-estul Europei, faţă de care Sofia şi-a afişat disponibilitatea? Ori va merge pe un proiect similar, sub egida NATO (de unde şi vizita la Sofia a secretarului general al Alianţei, apropo de prima întrebare). Apoi: are de gând Bulgaria să-şi schimbe strategia energetică, dacă tot temporizează ori anulează proiecte convenite cu Rusia? În sfârşit, intervine o schimbare majoră în orientarea geopolitică a Bulgariei, dacă ţinem seama de toate cele de mai sus?
Să le luăm pe rând. Apărarea antirachetă în Europa e încă un subiect nedecantat. Sunt variante americane, ale NATO, ale Rusiei şi rămâne de văzut pentru care dintre ele se va opta şi dacă ele vor fi, eventual, combinate. Bulgaria pendulează deocamdată între proiectul american şi cel nordatlantic şi se declară împotriva amplasării de rachete antirachetă ruseşti pe teritoriul ei, cum este o idee.
În materie de energetică, premierul Borisov a făcut trei anunţuri stupefiante. 1. Renunţă la oleoductul Burgas-Alexandroupolis, care ar fi dezavantajos şi ecologic, şi economic (proiect ruso-greco-bulgar). 2. Proiectul de sursă occidentală Nabucco e mai interesant pentru Bulgaria decât proiectul rusesc South Stream, dar o decizie fermă în materie va fi luată abia la toamnă. 3. Bulgaria renunţă la proiectul centralei nuclear-electrice de la Belene, ce trebuia construită în colaborare cu Rusia.
Înseamnă, toate acestea, o reorientare spectaculoasă a politicii externe a Bulgariei? „Se mută“ Bulgaria mai la Vest, mai departe de Moscova? Opoziţia de stânga de la Sofia şi unii comentatori ruşi au pus deciziile anunţate de premier pe seama presiunilor exercitate de Occident, dar Borisov a amintit că ţara sa a optat în mod clar pentru Vest, de vreme ce a intrat în NATO şi în UE.
Comentatorul rus Andrei Fediasin dedramatizează lucrurile. Borisov, spune el, vrea să distragă atenţia partenerilor occidentali de la amploarea corupţiei din ţară şi tărăgănează proiectele convenite cu Rusia pentru a obţine condiţii mai bune. „Acum cinci ani, toate aceste demersuri ale Bulgariei i-ar fi putut şoca pe partenerii ruşi, dar nu acum“, „nu e un motiv de vărsat lacrimi“, scrie Fediasin. „Nezavisimaia Gazeta“ ia însă lucrurile mai în serios: „Experţii ruşi văd în aceste evenimente o presiune a UE şi a SUA pe statele din Balcani. Dar problema e mai profundă. Dezmembrarea Iugoslaviei şi agravarea contradicţiilor americano-turce au suscitat în Bulgaria speranţa de a deveni o putere regională. Sofia are intenţia de a atinge acest obiectiv făcånd din Bulgaria o redută a influenţei americane în Europa de sud. De aici, o înclinaţie antirusească a politicii bulgare“. Drept care, continuă autorul articolului, Aleksei Fenenko, „Rusia trebuie să-şi reconsidere politicile sale din zona Balcanilor“. Mai precis, să continue să lupte pentru a-şi păstra „resursa bulgară“, dar să ia în considerare trei parteneriate alternative: cu Turcia, cu România şi cu Ungaria. Alternative care au, însă, şi ele dezavantaje. De pildă, cu România: „ar putea crea probleme Moscovei din cauza disputelor României cu Ucraina, Serbia şi Ungaria şi a aspiraţiilor sale în privinţa R. Moldova“. Analistul rus creditează România cu un sindrom al cetăţii asediate pe care domnia sa pare să-l resimtă mai acut la Moscova decât noi, împricinaţii de la Bucureşti.
Oricum, îndelungatele şi sucitele discuţii energetice româno-ruse devin mult mai consistente.