18 septembrie 2018

Juncker şi UE - complici la subminarea guvernului României


DUEncilă a crezut că va ajunge la timp la aeroport pentru a-l întâmpina pe Juncker, care venea cu un avion VIP. Dar ghinionu' dracu', ăla ajunge...  mai devreme şi SPP îl "extrage" rapid, la cererea sa, spre hotelul unde este găzduit. Sepepeu care nu mai are acces la demnitarii guvernului şi majorităţii PSD-ALDE, dar care de data asta a fost singura sursă de referinţă pentru aparatul guvernamental, în chestiunea protocolului respectiv. Sursă care a minţit în mod deliberat, sabotând protocolul de grad zero. Dar în complicitate cu stafful lui Juncker (cu UE!). Reiese că guvernul n-a avut oameni pe teren, dinainte, ori că lanţul de comunicare-informare are breşe serioase. Dar anomalia cea mai gravă este tocmai acest demers de întâmpinare, în condiţiile în care premierul n-a fost invitat de Iohannis (organizatorul) la Summitul la care Juncker era unul intre invitaţii principali!

Imagologic, acţiunea loveşte în două direcţii: naivilor li se induce ideea că guvernul este varză, incompetent ("ie-te proasta, n-a catadicsit s-ajungă la timp, hă, hă, hă") iar avizaţilor li se transmite un mesaj de demoralizare-demobilizare ("ei, vedeţi? 'noi' controlăm tot, rezistenţa e inutilă").

Pe blogul Contrasens apare postarea "De ce a ajuns mai repede avionul lui Junker la Bucuresti?", din care aflăm că avionul a accelerat semnificativ când ajunsese aproape de intrarea în spaţiul aerian al României. Tot aici sunt şi graficele de zbor. 

"De ce?" 1) ca să se întâmple ce s-a întâmplat, "întârzierea" la aeroport a premierului şi 2) pentru ca în eventualitatea (presupusă) că ar fi existat o coordonare şi comunicare discretă între guvernele român şi ungar "la nivel gen Grupul Visegrád" (n-a existat, nu există), comunicarea poziţiei avionului să nu se facă în timp util: accelerarea se face de la ieşirea din spaţiul aerian ungar. Şi ce serviciu de control al traficului aerian poate impune unor piloţi accelerarea peste limita tehnică a avionului? Cel mult poate impune plafonul şi culoarul de zbor!
Faptele sunt clare: avionul in care se afla Jean-Claude Juncker trebuia sa aterizeze pe Aeroportul Baneasa la ora 18.30, dar a aterizat la 17.50. Premierul roman nu s-a mai putut intalni cu Junker, masinile SPP, luindu-l pe acesta de pe pista si ducandu-l la hotel in vreme ce Dancila abia ajungea la aeroport. 
Daca ne uitam pe Flight 24, problema e simpla: undeva in apropiere de granita cu Ungaria, avionul a accelerat. 
Pana acolo, dupa ce a ajuns la plafonul de 35.000 de picioare, avionul a mers cu viteza de circa 450 de noduri, putin peste viteza de croaziera din specificatii (442 de noduri). De la granita cu Ungaria, avionul a accelerat pana la 480 de noduri (ajungand la un moment-dat la 500 de noduri), peste „High-speed cruise” din specificatiile tehnice, care este de 458 de noduri. 
Viteza maxima a avionului Bombardier Challenger 850 este de Mach 0,8, adica 547 de noduri. 
In paranteza sa notam ca in urma cu cateva zile, acelasi avion a avut un zbor de la Larnaca la Ibiza, in care nu s-a depasit viteza de 350 de noduri. (1 nod = 1,852 km/h). 
Concluzia e simpla: cineva a spus pilotului sa mareasca viteza pentru ca avionul sa ajunga mai repede.

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Călin Popescu-Tăriceanu, 2008: "Vom da astăzi, în Parlamentul României, un vot istoric - votul pentru ratificarea Tratatului de reformă al Uniunii Europene. Pentru România este mai mult decât un moment festiv. Ratificarea Tratatului de reformă marchează o etapă. Spun acest lucru din două motive. Pe de o parte, este o primă etapă pe care noi am parcurs-o în cadrul Uniunii Europene, după aderarea de la 1 ianuarie 2007. Am avut şansa să contribuim la negocierea şi la construirea acestui Tratat, beneficiind de aceleaşi drepturi şi având aceleaşi obligaţii ca oricare altă ţară europeană. Este cel dintâi tratat european semnat de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat şi semnat în format UE 27. Pentru toate aceste motive, odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România îşi pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat şi au decis alţii. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în urmă cu trei ani, prin votul dumneavoastră, România a ratificat Tratatul constituţional ["Constituţia UE", caducă], odată cu ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aşa cum ştiţi, Tratatul constituţional nu a putut intra în vigoare. Din fericire, aşa cum noi am susţinut în timpul negocierilor, inovaţiile din acest document au fost preluate în Tratatul de la Lisabona. Aceste inovaţii sunt un pas înainte faţă de tratatele europene în vigoare acum."

 

Postări populare: