14 ianuarie 2018

Declaraţia lui Václav Klaus privind rezultatele primului tur al alegerilor prezidenţiale


Aş dori să-i felicit pe toţi votanţii care nu s-au lăsat intimidaţi de propaganda militantă antizemanistă şi şi-au dat votul pentru preşedintele de azi. Ceea ce înseamnă că ţin cu ţara noastră, nu scâncesc pentru interese străine, nu vor haos şi discontinuitate cu orice preţ.

Ei au spus că nu vor migraţie masivă şi consecinţa ei periculoasă, lichidarea culturii europene şi, odată cu ea, a culturii, tradiţiilor şi valorilor cehe.

Candidatul ieşit pe locul al doilea la primul tur, mă tem că nu simte acest pericol şi că nu va fi capabil să-l înfrunte.

Miloš Zeman a învins în toate regiunile din Boemia, Moravia şi Silezia, cu excepţia Pragăi. Cred că ţara - nu cafenelele pragheze - va decide turul al doilea.

Václav Klaus, 13 ianuarie 2018

https://www.klaus.cz/clanky/4226


Zeman i-a urmat lui Klaus la preşedinţia Cehiei după cele două mandate consecutive, şi a ridicat din nou "steagul" UE la Castelul Praga (sediul Preşedinţiei), după ce Klaus îl dăduse jos. Iar acum a câştigat turul întâi. Deşi de stânga şi iniţial "europeist", Zeman s-a dovedit un destul de bun "înlocuitor de Klaus" (care-i mai mare cu trei ani decât Zeman, 1941 / 1944). Propaganda Sistemului (hotniuşii) îl face "pro-rus","anti-european", de parcă ar mai funcţiona bau-baurile astea...

A, şi de urmărit dacă Kraut Iohannis îl va felicita pe Zeman pentru victorie, după turul al doilea. Pe Andrzej Duda (preşedintele [pseudo?]conservator din Polonia) nu l-a felicitat când a câştigat (mai 2015). Apoi l-a invitat doar o singură dată în doi ani jumate de atunci. Da' te pomeneşti că l-o pofti pe ovreiul pus premier de tot mai ramolitul Kaczynski (sanchi, pus premier al Poloniei "pentru a îmbuna UE-a" - de parcă poţi cădea la pace cu unu' chitit să te termine...).

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Andrei Cornea, 2011: "Dacă statele rămân suverane, ele vor continua să facă ceea ce cred şi ceea ce consideră că le este de folos, în pofida intereselor comune. Rezultă că trebuie mers înainte – mai repede sau mai încet – spre un sistem federal sau măcar confederal, cu un guvern central dotat cu puteri mari în domeniul economiei, apărării şi externelor, cu un parlament bicameral după modelul american şi cu guverne ale statelor responsabile numai pentru afacerile interne, justiţie, educaţie, cultură, eventual sănătate şi muncă. Căci atunci când vorbim despre pierderea suveranităţii naţionale, despre cine anume vorbim în fapt ca fiind „perdanţii“? Despre plătitorii obişnuiţi de impozite, cu rate la bănci, cu salarii ameninţate ba de tăieri, ba de inflaţie? Despre pensionarii cu pensiile în pericol? Despre beneficiarii sistemelor de asigurări ce acumulează datorii peste datorii? Despre şomeri? Nu, ci vorbim despre elitele politice europene din cele 27 de state. Ele sunt acelea care şi-ar pierde suveranitatea – mai ales aceea de a cheltui nestăvilit şi de a face promisiuni imposibil de ţinut. Vor trebui să se consoleze mulţi parlamentari naţionali cu un rol mai modest (dar deloc neglijabil). Dintre miniştrii şi funcţionarii guvernamentali, unii, precum cei de la externe sau de la armată, vor trebui să dispară pur şi simplu."

 

Postări populare: