21 aprilie 2016

Sună bine, dar nu cred că este şi bine intenţionat



Când dintre iniţiatorii unui proiect de lege majoritatea au votat anterior o lege contrară propriei iniţiative legislative, unii (jumătate) chiar şi a doua oară, în varianta ei agravantă, îmi vine greu să cred că "s-au sucit" din pur altruism sau că brusc şi-au dat seama de greşeală.

Nu-i rău că a fost introdusă o iniţiativă legislativă care îngrădeşte semnificativ cumpărarea şi deţinerea de terenuri agricole de către străini.

Dar, dintre cei 24 de iniţiatori (majoritatea de la PnL), 12 au votat iniţial pentru "dreptul" străinilor de a cumpăra teren agricol, votând şi a doua oară în acelaşi mod la varianta agravantă a legii, care mai elimina din "restricţiile" primei variante: Chirteş Ioan-Cristian, Ciubotaru Lucian-Manuel, Cocei Erland, Costin Gheorghe, Dolha Mircea, Donţu Mihai-Aurel, Guran Virgil, Iane Daniel, Nicolae Florian (PSD), Oros Nechita-Adrian, Simedru Dan Coriolan, Tămâian Ioan. Alţi cinci iniţiatori care prima dată s-au abţinut sau au lipsit la vot, a doua oară au votat pentru, probabil în urma unui avertisment pe linie de partid (Dobrinescu Traian, Dumbrăvanu Paul, Galan Constantin, Horga Vasile, Popa Octavian-Marius). Şi când partidul "naţional"-liberal te avertizează că "trebuie" să laşi străinii să pună mâna pe terenurile agricole, mai vii tu pe urmă să le pui beţe-n roate ?! În mod semnificativ, printre iniţiatori nu se află niciunul dintre puţinii care au votat contra.

Ca şi pseudocandidatura lui Marian Munteanu, nu-i decât o lovitură de imagine. În ipoteza că legea va intra totuşi pe ordinea de zi, dezbaterile se vor finaliza cel mai devreme în sesiunea de toamnă, iar după alegeri legea (de se va vota) va fi trimisă la CCR şi apoi va fi îngropată sau va fi amendată şi dusă în derizoriu. A suivre...

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Lucian Boia, 2002: "Problema noastră este că avem o mitologie istorică defazată în raport cu mitologia europeană. Se construiește o întreagă mitologie istorică europeană. Ieșim încetul cu încetul din faza națiunilor. Intrăm în faza construcției europene. Se poate vorbi, de pe acum, cum construcțiile istorice și discursurile istorice se adaptează la ceea ce se dorește să fie Europa. Asistăm la un dublu joc. Pe de o parte, sigur e integrarea europeană, față de care ne arătăm și suntem într-un fel atașați. Pe de altă parte, însă, auzim un discurs naționalist de toată frumusețea în materie de istorie, care nu se lipește de proiectul nostru de integrare europeană. Ăsta este dublul discurs. Astfel, un istoric foarte oficial cum este profesorul Scurtu scria, în ziarul Adevărul, că istoria românilor trebuie să revină la ceea ce este ea cu adevărat, să aibă patru piloni: vechimea, unitatea, continuitatea și independența. Poate că acestea sunt, nu spun că nu, dar sunt exact cei invocați în anii lui Ceaușescu. Ceea ce am constatat totuși în aceasta înșiruire este că lipsește orice referire la Europa. Toate sunt mituri naționale. Independența este iarăși un mit al sec. al XIX-lea. În Evul Mediu nu exista conceptul de independență, iar astăzi, mă întreb, de ce trebuie insistat chiar atât de tare pe independență când independența este ceva ce, încetul cu încetul, se pierde și nu numai în cazul românilor. Și Germania și Franta își pierd independența, nu mai au nici măcar monedă națională. Dacă facem construcția europeană, nu cred că mitologia independenței este prima care trebuie pusă înainte. Construcția europeană e inevitabilă, sigur, păstrându-ne ceea ce avem de păstrat, trăsăturile noastre naționale și atâtea alte lucruri. În contextul european nu se mai poate vorbi de o independență în sensul național, în sensul forte al termenului care corespunde epocii națiunilor, epocii statelor naționale".

Postări populare (nu P.P.E. !):