18 aprilie 2016

Ce e în mintea globalitarilor?


(Titlul induce ideea că globalitarii ar acţiona "eronat" în lipsa unor cunoştinţe temeinice sau pur şi simplu "fiindcă aşa au apucat"; ba nu ! acţionează în mod premeditat, şi bine remuneraţi)

Am păstrat doar partea cu adevărat esenţială. Articol din Cotidianul:

[...]  Neavând cultură economică, ci doar o spoială de cultură politică, civicii progresişti n-au înţeles decât jumătate din conceptul de societate deschisă, jumătatea care se referă la drepturi şi libertăţi politice.

N-au fost în stare să analizeze, concret, ce consecinţe are pentru o ţară fără capital privat (cum era, de pildă, România la începutul anilor ’90 din secolul trecut) să o deschizi sută la sută către circulaţia globală a capitalurilor private:

- nu-ţi poţi face bănci cu capital privat românesc;

- capitalul de stat prezent în bănci precum Bancorex (cazul României) era suficient pentru a crea afaceri private româneşti care să ducă, în timp, la o bună acumulare de capital privat naţional, dar noi am ales să devalizăm Bancorex pentru a crea, de azi pe mâine, câteva insule de capital privat românesc (nemuncit);

- aceste insule n-aveau cum să fie suficiente pentru ca să apară, de pildă, o bancă românească de credit agricol;

- băncile străine care s-au instalat aici (unele ca persoane juridice româneşti) nu puteau fi obligate să crediteze dezvoltarea agro-industrială a ţării, nici întreprinderile mici şi mijlocii cu obiect de activitate din afara domeniului agro-industrial;

- într-un târziu, capitalul de stat a creat o bancă românească (CEC), dar n-am fost în stare să o dezvoltăm, iar acum o scoatem la privatizare;

- toate acestea descriu o situaţie în care afacerile private româneşti nu se pot dezvolta din creditare şi explică de ce afacerile private din România se dezvoltă prin parazitarea Bugetului;

- parazitarea Bugetului conduce la menţinerea subdezvoltării capitalului privat românesc (căci banii astfel furaţi rareori sunt reinvestiţi, ci sunt depozitaţi, adeseori, în paradisuri fiscale);

- parazitarea Bugetului conduce, de asemenea, la dezvoltarea corupţiei politice, ceea ce permite capitalului privat străin să domine liderii clasei politice în scopul menţierii statu-quo-ului prin care patriotismul economic românesc este condamnat să nu se poată organiza;

- principalele guri de tun propagandistic ale acestui scop sunt finanţate să condamne patriotismul economic ca fiind naţionalism (non-liberalism);

- aceste guri de tun sunt ONG-urile în care lucrează intelectuali fără cultură economică şi financiar-bancară.

****

Dacă ar deţine măcar atâta spoială de cultură economică câtă spoială de cultură politică au dobândit, civicii progresişti ar putea conştientiza (şi ar fi dramatic, desigur, pentru ei) că sunt manipulaţi la fel ca pe vremea când Stalin reuşea să manipuleze intelectualii occidentali. Şi acei intelectuali erau fascinaţi de ceea ce lor li se părea a fi binele ideologic al vremii lor, habar neavând să cerceteze răul economic din spatele acelui aparent bine: lagărele de muncă pe gratis, salariile mizere din ”lagărele” de muncă plătită.

Acum, chiar acum, civicii progresişti ar putea cerceta ce se ascunde, de fapt, în spatele demisiei ministrului Muncii, Ana Costea. Ar afla că noua lege a salarizării a fost scrisă la Ministerul Finanţelor sub presiunea asociaţiilor patronale ale investitorilor străini, care au cerut să nu fie consultate sindicatele româneşti.

Când Ana Costea a înţeles că noua lege a salarizării micşorează salariile celor ce vor intra în plată după publicarea legii în Monitorul Oficial, a convocat sindicatele şi le-a spus: ”V-am convocat din patriotism”. Sindicaliştii au văzut micşorările de salarii şi au înţeles că puterea capitalului străin (covârşitoare) vrea să menţină salarii mici pentru bugetarii noştri ca să nu apară presiunea unor cereri de salarii mai măricele şi în mediul privat. Că ei vor una sau alta, e dreptul lor. Dar că au găsit un ministru de Finanţe care să li se supună, e alta. Cu atât mai patriotic, aşadar, gestul Anei Costea, care a prezentat sindicaliştilor textul de lege cu o zi înainte de a fi transformat în Ordonanţă a Guvernului. Abia aşa a putut fi aruncată în aer legea aceea şi abia aşa a fost adus Guvernul în situaţia de a-şi prezenta scuzele că n-a elaborat legea în coordonare cu sindicaliştii. Înţeleg civicii progresişti ceva din întâmplarea aceasta care s-a derulat sub ochii lor?

Un comentariu :

Riddick spunea...

Vorba e alta - dacă bizonu' a înţeles că în 2012 a votat nu contra lui Băsescu ci contra austerităţii. Obiectul votului său (USL) a participat la implementarea austerităţii încă din opoziţie (2012), votând în sens contrar liniei politice declarate.

Şi chiar de-ar înţelege, ce partid semnificativ (deja constituit) are acum la dispoziţie spre a-l credita real ca partid anti-austeritate ?


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Călin Popescu-Tăriceanu, 2008: "Vom da astăzi, în Parlamentul României, un vot istoric - votul pentru ratificarea Tratatului de reformă al Uniunii Europene. Pentru România este mai mult decât un moment festiv. Ratificarea Tratatului de reformă marchează o etapă. Spun acest lucru din două motive. Pe de o parte, este o primă etapă pe care noi am parcurs-o în cadrul Uniunii Europene, după aderarea de la 1 ianuarie 2007. Am avut şansa să contribuim la negocierea şi la construirea acestui Tratat, beneficiind de aceleaşi drepturi şi având aceleaşi obligaţii ca oricare altă ţară europeană. Este cel dintâi tratat european semnat de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat şi semnat în format UE 27. Pentru toate aceste motive, odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România îşi pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat şi au decis alţii. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în urmă cu trei ani, prin votul dumneavoastră, România a ratificat Tratatul constituţional ["Constituţia UE", caducă], odată cu ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aşa cum ştiţi, Tratatul constituţional nu a putut intra în vigoare. Din fericire, aşa cum noi am susţinut în timpul negocierilor, inovaţiile din acest document au fost preluate în Tratatul de la Lisabona. Aceste inovaţii sunt un pas înainte faţă de tratatele europene în vigoare acum."

 

Postări populare: