Tehnocraţi ! Când vă căraţi ?

01 decembrie 2014

Gândirea în euro, dictată de străini



Ziarul Financiar:

Moneda naţională exprimă forţa unei ţări

Ziarul Financiar îşi asumă de 1 decembrie 2014 un obiectiv pentru ţară: trecerea completă la leu. De astăzi vom publica rezultate financiare ale companiilor din România numai în lei

Începând de astăzi, toate articolele din paginile ZF vor indica valori ale cifrelor de afaceri, ale profiturilor, ale tranzacţiilor sau ale altor indicatori financiari exprimate în primul rând în lei.

Să foloseşti preţuri în euro pentru bunuri şi servicii utilizate zilnic într-o ţară în care toate salariile sunt plă­tite în lei nu are, la prima vedere, nicio justificare. Cu toate aces­tea, românii plătesc chirii în euro, îşi iau credite în lei pentru a plăti case în euro, facturile de telefonie pe care le primesc sunt calculate în euro, iar când călă­to­resc cu compania de transporturi aerie­ne a statului cumpără bilete în euro.

Gradul de „euroizare“ a României are o am­ploare atât de mare, încât o mare parte a populaţiei a ajuns să gândească în euro, iar acest lucru nu face decât să sporească lipsa de încre­de­­re în moneda naţională. Numai în Ro­mânia şi în Bulgaria, statele aflate pe ulti-mele locuri în cele mai multe din cla­sa­mentele economice eu­ro­­pene, se vând maşini cu pre­ţuri în euro.
 
„Moneda naţională este la fel de impor­tantă precum steagul şi imnul pentru identi­ta­tea unui popor. Mo­neda naţională exprimă forţa unei naţiuni, iar ce se întâmplă în prezent este îngrijorător, pentru că am fost orientaţi spre xenofilie, iubim şi valorificăm tot ceea ce vine de la străini şi uităm de valorile naţionale“, a spus Vasile Dâncu, sociolog şi pro­fe­sor universitar la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, care este şi preşedinte al Institutului Român pen­tru Evaluare şi Strategie (IRES).

El a mai spus că această situaţie, în care po­porul şi-a pierdut încrederea în moneda naţională şi în economia ţării, este îngrijorătoare şi în contextul în care mulţi români s-au „păcălit“ luând cre­dite în alte valute.

„Este nevoie de educaţie naţională în acest sens, iar Banca Naţională nu şi-a asumat acest rol. Guvernatorul BNR ar fi trebuit să îşi asume un rol masiv în educarea populaţiei pentru a valorifica moneda naţională, care este parte a identităţii noastre naţionale“, a mai spus profesorul Dâncu.

Gândirea în euro, dictată de străini

Consultanţii spun că „euroizarea“ a fost mai degrabă impusă de in­vestitorii străini, care domină economia locală.

„Am fost «ajutaţi» să gândim în euro. Primele care au imple­mentat valutele în piaţa din Ro­mânia au fost com­paniile de tele­fo­nie, care trimi­teau fac­turile în dolari, iar apoi în euro. Aface­rile străine care se adre­sează unei mase mari de oameni, fie că e vorba de teleco­municaţii sau de dealeri auto, au forţat în­tr-un fel oamenii să gân­dească în euro. Nu a fost o pro­ble­mă legată de faptul că oamenii nu au încre­de­re în economia naţională sau în mo­ne­­da românească, cred că lipsa de în­cre­dere a fost mai ales a străi­nilor“, a spus Sorin Roibu, mana­ging partner al fir­mei de executive search Arthur Hunt.

În România, salariile se plătesc în lei, aceasta fiind condiţia înregistrării contractelor de muncă la inspectoratele teritoriale de muncă, chiar dacă în Codul muncii scrie că plata salariului se face în „bani“, fără a se specifica mo­neda. Cu toate acestea, mulţi angajaţi, în special din rândul celor care lucrează în multinaţionale, îşi negociază salariile în euro. De ce?

„Obişnuinţa de a negocia în euro, lipsa încrederii în moneda naţională  şi curtoazia faţă de străini reprezintă potenţiale explicaţii pentru faptul că se negociază salariile în euro. Poate nu este un efect al lipsei de încredere a populaţiei în moneda naţională, ci este un mecanism de feedback, o cauză şi un efect totodată al încrederii scăzute pe care o au oamenii în moneda naţională prin comparaţie cu euro. Dacă îşi negociază salariul în lei, se expun unei monede în care au mai puţină încredere decât în euro“, crede Rudolf Feo­do­rovici, country regional represen­tative în cadrul firmei de executive search Odgers Berndtson.

Fenomenul de „euroizare“ a României a fost remarcat şi de invitatul special al Galei ZF Jacek Rostowski, fostul ministru de finanţe al Poloniei în perioada 2007 - 2013, care, văzând anu­arul „Topul celor mai valoroase 100 de companii din România“, a întrebat jur­naliştii ZF de ce valorile companiilor din clasament sunt exprimate în euro şi nu în lei.

În Polonia, atât preţurile, cât şi ştirile economice folosesc ca monedă de referinţă zlotul, moneda naţională. De aceea, şi jurnaliştii ZF îşi propun ca, începând de astăzi, să exprime valori mai întâi în lei şi apoi în euro.
 
Autorităţile, pasive la flagelul preţurilor în euro

În opinia lui Radu Crăciun, eco­nomistul-şef al BCR, în momentul de faţă nu se mai pune problema lipsei de încre­dere în moneda naţională, ci este vorba de o obişnuinţă care, într-adevăr, îşi găseşte originile în trecutul carac­terizat de inflaţie mare şi de episoade de depreciere a monedei naţionale.

„Este o situaţie care a fost încu­ra­ja­tă tacit prin pasivitatea autorităţilor în faţa acestui flagel, al preţurilor de­no­minate în euro, în condiţiile în care cursul de schimb era un instrument mai efi­cient de control al inflaţiei decât poli­tica de dobânzi“, a spus Radu Crăciun. 

Radu Crăciun, econo­mis­tul-şef al BCR, a adăugat că în aceste condiţii de­ci­ziile de politică monetară au fost în majoritatea cazurilor luate cu un ochi la inflaţie şi cu altul la curs, ceea ce a făcut ca momentul ajus­tărilor de dobândă să nu fie întot­deauna optim.

„O revenire la normalitatea utili­ză­rii monedei naţionale nu este foarte uşoa­ră, dar nici imposibilă. De altfel, su­gestia recentă a guvernatorului de a privi mai puţin la curs şi mai mult la do­bânzi ar presupune exact acest lucru: pre­ţuri denominate în lei. Aceasta în­seamnă o schimbare culturală impor­tan­tă pentru români care ar necesita o îm­bi­nare de mijloace coercitive pentru fir­me, care să fie obligate să afişeze preţuri doar în lei, şi de exemple în acest sens ale instituţiilor statului (a se vedea cal­cu­lul accizei la benzină în euro)“, a mai spus Crăciun.
 
„Leii vechi“, folosiţi în exprimarea muncitorilor, nu a managerilor

De o obişnuinţă a românilor cu euro vorbeşte şi Sorin Roibu de la Arthur Hunt, amplificată încă de acum un dece­niu, când nivelul ridicat al infla­ţiei sporea neîncrederea în leu. Inclusiv sunt ben­zi­nării la nivel naţional unde preţu­ri­le sunt exprimate şi în ROL, nu doar în RON.

„În prezent, managerii îşi nego­ciază sa­­la­riile în euro din obişnuinţă, însă mun­citorii tot despre lei vorbesc, unii chiar folosesc şi terminologia de «lei vechi». Economia românească e domi­na­tă de străini, de aceea gândirea în euro a fost într-un fel impusă de multi­na­ţio­nale. Până când piaţa ro­mânească nu va fi dominată de ca­pitaliştii români, vom gândi în conti­nuare în euro“, a mai spus Sorin Roibu.

Totuşi, angajatorii încearcă să re­aducă încrederea angajaţilor în mone­da naţională, prin exprimarea ofertelor salariale în lei, chiar dacă unii candidaţi negociază în euro.

„Toate ofertele salariale pe care le face, inclusiv pe cele ale membrilor români din consiliile de administraţie, sunt în lei brut. Doar expaţii mai primesc salarii în euro. Este adevărat că lumea gândeşte în euro, dar ofertele noas­tre sunt în lei, chiar promovăm acest lucru, pentru că sporeşte încre­derea în moneda naţională“, a spus Andre­ea Voinea, directorul de resurse umane al BCR.
 
O trecere trebuie făcută şi de la „RON“ la „leu“

Încrederea în moneda naţională trebuie restabilită cu orice preţ, iar acest lucru va fi posibil doar dacă leul va fi folosit în exprimarea oamenilor de zi cu zi.

„Poate sunt subiectiv, dar mi-ar plăcea să nu se mai zică RON în loc de leu. Eram mândri de faptul că leul este moneda naţională, dar nu ştiu când s-a făcut această transformare, prea multă lume foloseşte RON în loc de lei“, a spus Eduard Kober, di­rec­­torul de achi­ziţii al pro­du­cătorului de vopsele Kober.

Pe de altă parte, psihologul Bogdan Lucaciu spune că nu există nicio legătură între lipsa de încredere în economie şi folosirea la scară largă a exprimării într-o altă monedă decât cea naţională.

„Este o comoditate cu care toată lumea s-a obişnuit, mai ales că tindem să mergem spre euro“, a spus Lucaciu.
 

 
Auto
Salarii în lei, dar maşini în euro
Preţurile la automobile după 1989 au fost fixate în monedă străină, în mărci germane, dolari sau franci francezi, în funcţie de provenienţă, singura excepţie fiind reprezentată la acea vreme de brandurile autohtone Dacia, Aro şi Oltcit, care s-au comercializat în moneda naţională fie până la privatizare, în cazul Dacia, sau închidere, în cel al Aro şi Oltcit.

Importatorii şi dealerii auto au adoptat această strategie pentru a se proteja de pierderile determinate de fluctuaţiile mari de curs valutar din anii ’90, atunci când inflaţia era de trei cifre. La fel s-a întâmplat şi după anul 2003, atunci când s-a făcut trecerea la moneda euro. 

Diferenţa faţă de atunci o reprezintă faptul că în prezent nu mai sunt permise tranzacţiile directe în valută, ci numai în lei, ceea ce afectează atât dealerii, cât şi clienţii în anumite cazuri. Astfel, dacă un client deţine euro, acesta trebuie să-i schimbe în lei la cursul de cumpărare de la casa de schimb şi să achite maşina la cursul băncii dealerului, ceea ce automat reprezintă o pierdere pentru client.

Datorită fluctuaţiilor de curs, dealerii preferau în multe cazuri să aibă mai multe maşini în curte decât lei. În 1997 spre exemplu, leul s-a devalorizat de la 4.000 la 7.000 de lei pentru un dolar într-un timp scurt, iar dealerii de la acea vreme preferau să aibă banii blocaţi în maşini pe stoc, care îşi păstrau valoarea în valută decât în lei.

Inclusiv Dacia, constructorul local are în România şi Republica Moldova preţurile fixate în euro, în timp ce maşinile produse la Mioveni pot fi achiziţionate în Ungaria în forinţi, în leva în Bulgaria sau în zloţi în Polonia.

„Noi avem preţurile la maşini întotdeauna comunicate în leva deoarece moneda naţională nu fluctuează faţă de euro, ci este „legată“ de moneda europeană. Cursul de schimb este întotdeauna de 1,967 leva pentru un euro“, a spus George Paunovksi, jurnalist specializat în domeniul economic în cadrul publicaţiei bulgare Dnevnik.

Singura promoţie în ceea ce priveşte promovarea preţurilor în lei a fost întâlnită la marca Honda în 2010, care pe fondul devalorizării mondei naţionale a fixat preţurile în lei. Bogdan Alecu

Preţurile pentru automobilele Dacia sunt exprimate în euro pentru România şi Republica Moldova, în timp ce ungurii le pot cumpăra în forinţi, iar polonezii cu zloţi. Bogdan Alecu

Telecom
De ce au operatorii de telecom tarifele în euro

Cei mai mari operatori de telecom din România au tarifele exprimate în euro, situaţia fiind explicată de companii prin faptul că o mare parte din serviciile şi echipamentele achiziţionate de la parteneri externi sau români sunt tarifate, de asemenea, în moneda europeană.

„Majoritatea costurilor noastre sunt în euro, iar exprimarea preţurilor în euro este un mod de a stabiliza relaţia între venituri şi cheltuieli şi de a îmbunătăţi astfel predictabilitatea rezultatelor financiare ale societăţii“, explică oficialii din industria telecom. Orange, Vodafone, Telekom şi Digi Mobil au tarifele exprimate în euro pentru serviciile de telefonie mobilă. În ceea ce priveşte preţurile telefoanelor, Digi şi Telekom adoptă strategia retailerilor şi prezintă preţuri în lei, în timp ce Orange şi Vodafone le comercializează în euro.

Pe de altă parte, Telekom şi Vodafone oferă în Ungaria atât telefoane, cât şi tarife pentru abonamente şi cartele în forinţi.

Încă de la intrarea pe piaţă, Orange (fostul Dialog), Vodafone (Connex) şi Cosmote (Cosmorom) au practicat la intrarea pe piaţă tarife în monede internaţionale, întâi în dolari americani, pe care ulterior le-au transformat în euro.

Pe de altă parte, pe piaţa serviciilor de televiziune şi internet principalii jucători, RCS&RDS, UPC şi Telekom, oferă tarifele în moneda naţională.

Pe de altă parte, nu doar operatorii de telecom îşi exprimă tarifele în euro, ci şi autoritatea de reglementare în domeniu utilizează moneda europeană pentru a stabili anumite tarife care trebuie să fie utilizate de furnizorii de servicii, printre care tariful de interconectare sau cel de acces la bucla locală. Tarifele pentru serviciile de acces necondiţionat la bucla locală au fost determinate pe baza unui model tehnico-economic care reflectă costurile eficiente asociate instalării, operării şi întreţinerii unei reţele de acces la puncte fixe ale cărei date de intrare ca de exemplu costurile echipamentelor, cheltuielile operaţionale sunt exprimate în euro. Ca atare, şi tarifele determinate pe baza rezultatelor modelului sunt exprimate în euro. Adrian Seceleanu
 
Imobiliare
În imobiliare creditele au virat către lei, dar preţurile rămân în euro

Soldul creditelor imobiliare în lei s-a triplat în ultimul an, de la un nivel de 2,8 mld. lei în octombrie 2013 la 8,2 mld. lei în octombrie 2014, dar preţurile apartamentelor sunt în continuare stabilite în euro, atât în ceea ce priveşte valorile de vânzare, cât şi chiriile.
Preţurile locuinţelor au fost „împământenite“ în euro în perioada în care dezvoltatorii imobiliari accesau credite pentru construcţie în moneda europeană şi doreau să se protejeze astfel de fluctuaţiile de curs. Creditele ipotecare erau apoi acordate tot în euro, în ciuda faptului că salariile în România se plătesc în lei, astfel că riscul valutar era transferat cumpărătorilor nevoiţi să arunce un ochi la curs înaintea achitării fiecărei rate timp de 20 sau 30 de ani.
Pentru a putea fi mai uşor comparate, şi preţurile apartamentelor vechi au ajuns să fie afişate şi negociate în euro, deşi la momentul plăţii tranzacţia se face în lei la cursul raportat de BNR în ziua respectivă.

Situaţia s-a schimbat însă în ultimii ani. Băncile finanţează greu sau aproape deloc dezvoltarea de locuinţe, în timp ce creditul ipotecar a virat brusc către moneda naţională, odată cu modificarea programului „Prima casă“ şi scăderea dobânzii de referinţă, care a ajuns la un minim record de 2,75% pe an.

Cu toate acestea, preţurile rămân neclintite în euro, puţinele excepţii putând fi întâlnite în secţiunea de închirieri, unde la zece anunţuri mai poate fi întâlnită şi o ofertă în lei. Cristi Moga
 
Presă
Publicaţiile centrale şi est-europene preferă monedele naţionale, nu euro

Presa din Bulgaria, Ungaria sau Polonia urmează aceeaşi strategie, precum şi companiile din ţările lor. Cifrele legate de economia locală sunt prezentate în moneda naţională, indiferent că este vorba de profit, cifră de afaceri, venituri sau preţuri.

Spre exemplu, chiar şi atunci când se discută despre investiţiile realizate în Ungaria, publicaţiile economice precum portfolio.hu comunică cifrele legate de valoarea acestora în forinţi şi nu în euro. Spre exemplu, compania Csaba Metal Company a investit un miliard de forinţi (aprox. 14,4 mil. lei) într-o hală de producţie de 3.800 de metri pătraţi.

De asemenea, şi presa bulgară atunci când prezintă ofertele din turism atât din ţară, cât şi din străinătate, prezintă tarifele în leva. Spre exemplu, o vacanţă în Bulgaria are un preţ mediu de 330 de leva (746 lei), în timp ce una în afară de 525 leva (1.200 lei). Bogdan Alecu

Turism
Biletele de avion şi vacanţele în străinătate, exprimate în euro

Companiile aeriene care operează din România îşi vând biletele de avion în euro, cum tot în euro îşi vând şi agenţiile de turism sejururile externe, deşi românii încasează salariul în lei. Dacă la Tarom preţul biletelor de avion este afişat în euro unei persoane care încearcă să îşi facă rezervarea din România, la LOT Polish Airlines, compania naţională a Poloniei, tarifele sunt exprimate în zloţi polonezi pentru cei care îşi fac rezervarea din Polonia.

„Vacanţele din România le vindem în lei, iar ofertele pentru vacanţe în străinătate le exprimăm în euro, dar încasăm fie în lei, fie în euro. Plata biletelor de avion către companiile aeriene o facem în euro, mai puţin către Tarom, unde plătim în lei“, spune Lucian Boronea, directorul general al agenţiei de turism Accent Travel&Events. El spune că dacă tarifele la biletele de avion ar apărea în lei în sistemele de rezervări, atunci şi exprimarea ofertei s-ar putea face în lei. „Din câte ştiu, în Polonia şi Ungaria biletele şi ofertele de vacanţe sunt afişate în moneda naţională, turistul aşa şi plăteşte de altfel“, a spus el.

Un alt jucător din turism, Aurel Pavel, şeful agenţiei de turism J’Info Tours, spune că pentru vacanţele în străinătate agenţiile de turism au de făcut plăţi în euro, de aceea promovează preţul pachetelor în euro.

„La compania aeriană plătim biletul în euro, la cazare în străinătate tot în euro. Dacă cineva îşi rezervă cazare la Viena de la noi peste două luni, la ce curs să stabilesc eu tariful în lei? Că plata către hotel poate o fac mai târziu.“ El mai spune că dacă agenţiile ar fi obligate să încaseze în lei, crede că şi comisioanele băncilor ar creşte, „cred că ar creşte costurile artificial şi am îmbogăţi băncile“, a spus el.

Moneda în care se exprimă tarifele în transportul aerian de pasageri se aprobă în cadrul IATA (Asociaţia Internaţională a Transportului Aerian), în baza unei analize a stabilităţii monedei locale şi prin votul companiilor membre, potrivit datelor din piaţă. „Avem costuri în dolari cu combustibilul şi în euro cu taxele aeroportuare în străinătate sau cu mentenanţa, de aceea exprimăm preţurile biletelor în euro. Este cumva o facilitate a faptului că activăm pe o  piaţă internaţională“, a spus Christian Heinzmann, directorul general  privat al companiei aeriene de stat Tarom, care transportă anual circa 2,1 milioane de pasageri. Mirabela Tiron

10 comentarii :

Riddick spunea...

Total neinspirată asocierea lui Dâncu, care face parte din "grupul de la Cluj", adică aripa cea mai europeistă din PSD. În fine...

Crystal Clear spunea...

Ăştia de la ZF încearcă şi ei să fie normali, atât cât li se dă voie...

Riddick spunea...

Mârâie, dar nu latră. Şi nicidecum nu muşcă. Activează (ZF) de cam 18 ani, ar fi trebuit să-şi facă o bază independentă, nu să se gudure. Publică săptămânal aici - sau ceva mai rar - destui limbrici care au dus de râpă România ("guests", nu din redacţie).

Crystal Clear spunea...

ZF ţine de Media Pro care si-a cerut insolvenţa
http://www.capital.ro/mediafax-group-si-a-cerut-insolventa.html

Riddick spunea...

E clar. "Cu obligaţii", şi nu se ştie ce stăpân va veni.

Crystal Clear spunea...

Da...
Ce să facă mai ales cei tineri ?

Riddick spunea...

Tinerii, să facă partide şi să nu se mai bată între ei pe stadioane sau la intrarea stadioanelor, ca handicapaţii, ci să le dea la cap jigodiilor.

Crystal Clear spunea...

Ehe... Dacă ar gândi puţin !
Lupta este numai şi numai în interesul lor !
Ce energie si putere ar câştiga !

Riddick spunea...

Mă uitam, ani la rând, la ce ziare deschid în mijloacele de transport "oamenii mari". Ziare de sport. N-aveau în cap decât fotbal (doar vizionare şi comentarii, nuuu, nuuu...), table şi bere.

Acum văd la tineret că n-au în cap decât fotbal şi manele. Şi sex (online, eventual).

Tehnica de diversiune-i veche, de pe vremea Imperiului Roman ("panem et circenses" - pâine şi circ).

Crystal Clear spunea...

Da asa-i.
Macar dacă ar practica sportul, ar fi ceva...
DEZOLANT


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO:

Radu Carp, 2012: "Iar pentru a pune această întrebare în contextul României de azi, dincolo de problema naţională sau cea a păstrării Tradiţiei şi a religiei, nu cumva orice structură federală ar conveni unui stat care, oricum am lua-o, se află şi se va afla la periferia geografică a Europei ? O Românie parte a unui stat federal care să aibă aceeaşi pondere cu orice alt stat membru… ar fi sau nu în interesul naţional ? Ori este cumva în interesul naţional să menţinem aceeaşi elită birocratică necompetitivă care se auto-regenerează tocmai pentru că ne aflăm la periferie şi undele de şoc ale unui model mai eficient de organizare nu mai sunt aproape deloc resimţite ? Suveranitatea pe care unii dintre noi sunt gata să o apere cu preţul vieţii nu este nimic altceva decât un concept determinat istoric, născut pentru a legitima modelul statului centralizat împotriva unor ameninţări externe şi contestări interne".

Postări populare (nu P.P.E. !):