06 octombrie 2014

Ţara lui Dumnezeu şi Maimuţoii


AGERO:

    Unul îl face nazist, celălalt mincinos.  Analfabetule!, strigă unul. Plagiatorule, urlă hâhâit celălalt. Mai bine cu Nuţi decât cu tine! Mai bine la spital decât la bal… Dar balul continuă, cu mâna lui Nuţi ridicată, când e la privată. Şatra e la putere, şatra vrea să intre în istorie. Degeaba a scris Eminescu piesa Alexandru Lăpuşneanu, despre mişeii naţiunii. Aceştia de azi nu sunt mişei, nu sunt nazişti, nu sunt dictatori, asemena calităţi de excepţie nu au, aceştia sunt chiori, ologi, miopi, handicapaţi, beţi, beţi de putere, beţi de cuvinte, cuvintele la ei sunt pe prim plan, stau cu Constituţia în braţe, ce chichiţ să mai descopere, ca să-şi mai chinuie subalternii, avocaţii, cum ar fi, dacă azi mă suspendă, mâine cer să mi se prelungească mandatul! Constituţia e oare o găselniţă, o făcătură ca să existe prelungire la prelungirile chinurilor pe care le îndură poporul?
    România are probleme grave, dar maimuţoii ei nu se lasă, continuă dezmăţul, focalizează atenţia pe mizeriile lor, vor cu orice preţ să intre în istorie ca valeţii lui Grue Sânger. E timpul ca poporul român să se întrebe, cum am scăpat hăţurile, cum de s-a făcut ca aceste caricaturi să conducă şi să batjocorească una dintre cele mai frumoase ţări de pe pământ, dar de la Dumnezeu?
   Fiindcă sunt sigur că mulţi nu ştiu ce s-a întâmplat la Facerea lumii, dar am să le spun eu. După ce Dumnezeu a împărţit pământul tuturor popoarelor, i-a uitat pe români. A trebuit să-i atragă atenţia Sfântul Petru:
    - Doamne, ai împărţit pământul, i-ai dat fiecărui neam partea, dar i-ai uitat pe români!
   Dumnezeu a privit harta din mâna sa divină şi a văzut.
    - Da, măi, Petre, ai dreptate, i-am uitat pe români.
    - Şi acum ce-ai să faci, că ai dat tot, lor ce-o să le mai dai?
    Şi Dumnezeu, după ce a chibzuit o ţâră, şi-a întins sfântul său braţ şi a arătat:
    - Uite, mă, vezi cercul ăsta, ce am încercuit aici, e... partea mea, asta e partea mea, colea marea, dincoace munţii, colea câmpia, mai sus podişul, colea apele, delta, tot ce mi-am păstrat pentru mine... dă-le lor, românilor!
    Şi aşa s-a făcut că partea lui Dumnezeu le-a fost dată românilor. Dar românii prefăcuţi, cu omul nou cu stea în frunte, îşi bat joc de această minune, o terfelesc, o despoaie de codri, o sapă iraţional, o strică, o vând pe nimica, o tot băseizează şi debăseizează, poate o vedea Dumnezeu şi s-ar mânia:
    - Măi, Petre, uite ce-am făcut! Ce s-a ales de partea mea! Mai bine uitam de români, mai bine nu le dădeam nimic, fiindcă văd că ei doresc să nu aibă nimic, pe ce pun mâna, strică tot, poate vor să rămână în fundu’ gol, fără ţară, să rătăcească, să ajungă mai rău ca Ashaverus!...  
 
Grid Modorcea

5 comentarii :

Riddick spunea...

"Mangositul şi Cheraplesul"

[...]
- Ai văzut ce frumos mi-a mulţumit? întrebă Cheraplesul.
- Care? zise Mangositul. Mie mi-a pupat mâna, că doar eu sunt ăla care i-a prilejuit huzmetul. Fără mine şi sula mea (de cizmărie) se alegea praful.
- Ei hai, chiar aşa? Pâi tu n-ai de niciunele, tăicuţă, tu mototolişi nişte vorbe, dar temeiul e la mine, în punga şi chiverniseala mea, eu slobod din chimirul meu gologanii de unde ştiu şi dacă s-ar ivi neplăceri financiare eu le îndur singur, iar tu te zvânţi şi te fâlfâi, cu sulă cu tot. De-aceea el mi-a zis mie “sărut-mâna” şi “boerule!”, am fost făptaşul cel adevărat!
- Ba mie, care am fost stăruitorul hotărâtor!
- Ba mie, care am fost agonisitorul!
- Ba mie, care te-am înţepat în coaste, nesimţitorule! Şi ar fi cu cale să pună ştampila pe mine, stăpânul sulei. Căci de aici se trag cele de folos lui şi lumii mărunte!
Mai făcură nişte paşi pe promenadă, de braţetă, rânjind, până se ivi alt puştiulache.
- Tu care eşti, tot Ţâcă?
- Nu boerule, pupa-ţi-aş picioarele, eu sunt frate-su, Fârlifus! Şi am venit să te rog să nu mă laşi să mor cu zile, să ne dai şi nouă, să ne luam o hanţă sau o fleandură acu’ înaintea iernii, să lingem un basamac în cinstea Măriei Tale, să te votăm, deh! Cum ai făcut cu alde Ţâcă!
- Dar care e boerul pe care-l votezi, bre Fârlifus?
- Pâi nu sunteţi împreună?
- Nu! Suntem certaţi şi dezbinaţi ideologic şi politic!
- N-aş fi zis.
- Ba e aşa cum îţi spunem, bre Ţafandache! Singura noastră legătură e o unealtă de cizmărie.
- Ei!
- Da. Unul e cu socoteala, altul cu sula. Boerul sunt eu!
- Ba eu!
- Ba eu! Eu dau lovelele! Iar pe tine Mangositule, te iau şi te bag de urgenţă...!
- Ba că eu te iau şi te bag, Cheraplesule. Îţi zic şi de Născătoarea cui te-a făcut!
- Eu de Precista cui te-a crucit!
Şi aşa, din vorbă boerească în vorbă boerească, alungând toată puştimea din jur care venise să ceară, cei doi ajunseră fuduli şi gata de păruială în faţa secţiei de vot.

http://riddickro.blogspot.ro/2014/08/boerul.html

Crystal Clear spunea...

În ,ţara lui Dumnezeu, diavolul îşi face de cap

Riddick spunea...

Da' poate c-om fi noi "retrograzi", "mistici"... ;-)

Crystal Clear spunea...

TÂMPIRE GLOBALĂ... !

Riddick spunea...

"The Brave New World"


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Călin Popescu-Tăriceanu, 2008: "Vom da astăzi, în Parlamentul României, un vot istoric - votul pentru ratificarea Tratatului de reformă al Uniunii Europene. Pentru România este mai mult decât un moment festiv. Ratificarea Tratatului de reformă marchează o etapă. Spun acest lucru din două motive. Pe de o parte, este o primă etapă pe care noi am parcurs-o în cadrul Uniunii Europene, după aderarea de la 1 ianuarie 2007. Am avut şansa să contribuim la negocierea şi la construirea acestui Tratat, beneficiind de aceleaşi drepturi şi având aceleaşi obligaţii ca oricare altă ţară europeană. Este cel dintâi tratat european semnat de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat şi semnat în format UE 27. Pentru toate aceste motive, odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România îşi pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat şi au decis alţii. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în urmă cu trei ani, prin votul dumneavoastră, România a ratificat Tratatul constituţional ["Constituţia UE", caducă], odată cu ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aşa cum ştiţi, Tratatul constituţional nu a putut intra în vigoare. Din fericire, aşa cum noi am susţinut în timpul negocierilor, inovaţiile din acest document au fost preluate în Tratatul de la Lisabona. Aceste inovaţii sunt un pas înainte faţă de tratatele europene în vigoare acum."

 

Postări populare: