Postări
Ilie Şerbănescu (la Jurnalul Naţional):
Nu ştim ce o fi întrezărit dl Antonescu ca „pericol roşu” (vezi Doamne „stânga” şi, după expresia soţiei sale, chiar „Rusia”) la dl Ponta şi ai lui, căci, dacă ne uităm bine, vedem o aglomeraţie de baroni unul şi unul care îi împilează de peste două decenii pe cei mulţi mai de la dreapta decât cei ce se dau de dreapta şi care văcsuiesc atâţia pantofi occidentali că nu se mai găseşte loc, măcar un pic, şi de niscai bombeuri ruseşti?! Nu zicem dlui Antonescu să nu militeze cu putere, dacă desigur îl ţin baierele, să se scape de dl Ponta şi ai lui, dar să găsească alte argumente decât acestea răsuflate şi dogite! Nu toţi suntem proşti! De altfel, suceala politică pe care a făcut-o după o îndelungată colaborare cu „pericolul roşu” nu este altceva decât o jalnică înregimentare în aceea structurare politică menită să camufleze, sub faldurile încolonării pe culori politice, adevăratele rânduieli din UE care funcţionează strict pe criterii economico-financiare într-o mereu mai clară şi consolidată tipologie centru-periferie. Cu cât UE s-a extins, această alcătuire centru-periferie s-a articulat mai tare şi a căpătat tot mai mult un caracter colonial. Centrul din UE, aflat în vestul Europei, mereu mai puţin în măsură să păstreze vechile atuuri în competiţia economică mondială, îndeosebi în faţa puterilor asiatice, măreşte presiunea asupra periferiilor din estul Europei pe care le controlează, în încercarea de a se salva pe seama acestora. Dar nu se va salva, întrucât aceste periferii sunt prea slabe prin comparaţie!
În asemenea condiţii, canonul stânga/dreapta este o poveste nerelevantă. Prin centru se mai joacă doar de formă câte unii cu acesta! Capitalul de aici „execută” însă pur şi simplu periferiile şi cere principalelor forţe politice de acasă să facă la fel. Dreapta şi stânga de aici îşi unesc de fapt puterile pentru ca în centru să se strângă cât mai multe din beneficiile şi cât mai puţine din costurile crizei şi presiunilor din afara UE. Pe seama periferiilor! La periferii canonul stânga/dreapta devine un non-sens. Clasa politică de la periferii este târâtă de şefii din centru în această falsă dispută pentru a o abate de la adevărata bătălie pentru supravieţuire economică în faţa centrului.
UE nu este condusă nici de dreapta germană, nici de stânga germană, ci de Germania. Aceasta a impus programele de austeritate la care s-au aliniat, întru fidelitate, celelalte ţări din UE, indiferent dacă la guvernare era stânga sau dreapta. Între ţările din centru există multe dispute şi înfruntări. În jurul lor se face tam-tam. Cele cu ţările de la periferii sunt nepublice, nemediatizate sau chiar necunoscute, pentru că periferiile nu crâcnesc, fie că la guvernare se află dreapta sau stânga. Împreună, ţările din centru au interese comune puternice, dincolo de divergenţe, faţă de ţările de la periferii, pe care nici nu se gândesc să le vadă egalele lor, să le promoveze dezvoltarea şi să le aşeze cumva alături la decizii. Alinierea europarlamentarilor lor la aşa-zisele „familii politice” este o farsă. (va urma)
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu