29 martie 2014

UDMR vrea "Catalonia-n Ardeal"



Pentru cine nu e-n temă: în Catalonia (regiune a Spaniei) se intenţionează organizarea în acest an a unui referendum ilegal pe tema secesiunii de Spania. UDMR mai menţionase Catalonia ca "exemplu" de autonomie, menţinerea lui în discursul UDMR după anunţarea referendumului şi a temei acestuia, spune foarte mult. De asemenea, UDMR declară că va relua la dezbaterile pe tema revizuirii Constituţiei susţinerea punctelor respinse de CCR, privind autonomia şi minorităţile.

"Naţionaliştii" care prestează pentru PSD, aliatul UDMR (şi mai înainte pentru USL), puşi în încurcătură. Se întreabă cineva, "de ce nu avem măcar un partid naţionalist ?" (PRM e o glumă), ci doar grupuri de propagandă şi de presiune care fac jocul stângii ? Cea mai recentă formă - curentul "şisto-dac".

BURSA : 

PREŞEDINTELE UDMR, KELEMEN HUNOR:
"Trebuie să aducem Catalonia şi Tirolul de Sud în Ardeal"

      Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a spus, cu ocazia lansării candidaţilor Uniunii în campania pentru alegerile europarlamentare, că Tirolul de Sud şi Catalonia trebuie "aduse în Ardeal", îndemnând, totodată, maghiarii să meargă la vot, altfel locul europarlamentarilor maghiari va fi luat de români.
     "Interesul comun este să trimitem cât mai mulţi reprezentanţi în Parlamentul European, interesele noastre pot fi reprezentate numai de maghiari. UDMR se bazează pe comunitatea maghiară şi maghiarii trebuie să ne ajute. Candidaţii noştri nu pot ajunge în PE fără ajutorul lor. Dacă noi nu vom ajunge acolo, locul nostru va fi luat de parlamentarii români. Este vorba despre viitorul nostru", a declarat sâmbătă, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, cu ocazia lansării candidaţilor UDMR în campania electorală pentru alegerile europarlamentare, transmite corespondentul MEDIAFAX.
     Kelemen a afirmat că în ultimii 25 de ani Uniunea - "care îşi trage puterile din credinţa că uneori poate să învingă imposibilul şi să împlinească aspiraţiile cetăţenilor" - a reuşit să facă paşi importanţi în atingerea dezideratelor comunităţii maghiare.
     El a adăugat că UDMR crede în Europa multilingvă.
     "Noi, maghiarii, am decis de o mie de ani că vom face parte din Europa. Chiar dacă simţim că UE ne dezamăgeşte, nu este o dezamăgire reală. De o Europă puternică avem nevoie şi noi, maghiarii din România, credem în Europa, avem principii comune, care ne leagă. Europa este multilingvă şi noi am luptat să putem folosi limba noastră maternă liber şi să nu o considere nimeni ca pe o limbă care se foloseşte doar în biserică. Noi trebuie să ne apărăm interesele, trebuie să aducem Catalonia şi Tirolul de Sud în Ardeal", a spus Kelemen.
     Preşedintele UDMR a explicat celor prezenţi că Europa a creat pentru minoritatea maghiară din România "o altă realitate", în care "graniţele să nu constituie o piedică în relaţiile maghiaro-maghiare", chiar dacă a respins initiaţiativa maghiară care urmărea determinarea PE la adoptarea unei legislaţii care să permită autonomiile tertoriale în statele membre.
     "Ne străduim ca vocea noastră să fie ascultată în Europa şi să existe o legislaţie care să apere minorităţile. Comisia Europeană a respins cererea noastră, dar nu vom renunţa, vom merge la Curtea Europeană. Ne vom consolida puterile şi vom lupta pentru interesele noastre. Bruxelles nu trebuie să ne ignore, trebuie să ne accepte, schimbările nu pot avea loc fără noi", a afirmat Kelemen Hunor.
     În finalul discursului, acesta a declarat că, în urmă cu 25 de ani, UDMR şi-a asumat responsabilitatea să apere drepturile comunităţii maghiare şi că în spatele succesului obţinut în decurs de un sfert de secol au stat "maghiarii din diferite regiuni ale Transilvaniei".
     "Succesul UDMR este succesul maghiarilor şi noi ne bazăm pe fiecare maghiar, atât acum, cât şi în viitor", a conchis Kelemen. 

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Lucian Boia, 2002: "Problema noastră este că avem o mitologie istorică defazată în raport cu mitologia europeană. Se construiește o întreagă mitologie istorică europeană. Ieșim încetul cu încetul din faza națiunilor. Intrăm în faza construcției europene. Se poate vorbi, de pe acum, cum construcțiile istorice și discursurile istorice se adaptează la ceea ce se dorește să fie Europa. Asistăm la un dublu joc. Pe de o parte, sigur e integrarea europeană, față de care ne arătăm și suntem într-un fel atașați. Pe de altă parte, însă, auzim un discurs naționalist de toată frumusețea în materie de istorie, care nu se lipește de proiectul nostru de integrare europeană. Ăsta este dublul discurs. Astfel, un istoric foarte oficial cum este profesorul Scurtu scria, în ziarul Adevărul, că istoria românilor trebuie să revină la ceea ce este ea cu adevărat, să aibă patru piloni: vechimea, unitatea, continuitatea și independența. Poate că acestea sunt, nu spun că nu, dar sunt exact cei invocați în anii lui Ceaușescu. Ceea ce am constatat totuși în aceasta înșiruire este că lipsește orice referire la Europa. Toate sunt mituri naționale. Independența este iarăși un mit al sec. al XIX-lea. În Evul Mediu nu exista conceptul de independență, iar astăzi, mă întreb, de ce trebuie insistat chiar atât de tare pe independență când independența este ceva ce, încetul cu încetul, se pierde și nu numai în cazul românilor. Și Germania și Franta își pierd independența, nu mai au nici măcar monedă națională. Dacă facem construcția europeană, nu cred că mitologia independenței este prima care trebuie pusă înainte. Construcția europeană e inevitabilă, sigur, păstrându-ne ceea ce avem de păstrat, trăsăturile noastre naționale și atâtea alte lucruri. În contextul european nu se mai poate vorbi de o independență în sensul național, în sensul forte al termenului care corespunde epocii națiunilor, epocii statelor naționale".

Postări populare (nu P.P.E. !):