10 martie 2014

Băsescu nu mai are flotă




Nu vorbim despre flota din dosar, ci despre aceea politică, pe care marinarul miza ca să-şi poată continua călătoria pe învolburatele ape ale politicii româneşti. Să recapitulăm de ce forţe „navale” dispunea Traian Băsescu în urmă cu nu foarte mult timp.

Mai întâi, avea nava amiral, adică PDL, cu a ascensiune fulminantă, cu sprijin necondiţionat din partea americanilor şi Angelei Merkel. La aceasta se adăugau două bărci de salvare, respectiv UDMR şi UNPR şi câteva lotci, fie gata construite - PNŢCD şi PER - fie în curs de construire, adică Forţa Civică, Noua Republică şi PP-DD. Din păcate pentru el, defectarea navei amiral- exclusiv din cauza lui şi a câtorva acoliţi ai săi - a dus la pierderea tuturor celorlalte ambarcaţiuni.

Mai întâi, UNPR-ul lui Oprea l-a abandonat, provocând imposibilitatea folosirii bărcii de salvare principale, UDMR. Apoi, PP-DD, partid pe care l-a lăsat să apară fulminant, ca un dirijabil propulsat de aerul cald din tigăile sfârâinde ale gospodinelor oteviste, nu s-a mai dezintegrat în folosul lui, cum era programat, ci în folosul celor aflaţi la putere. Mişcarea Populară s-a născut moartă, după cum era şi firesc, pentru că, în loc să se nască prin schimbarea denumirii PDL, în urma absorbţiei bărcilor, bărcuţelor şi lotcilor, a fost născocită la repezeală, în laborator, cu jalnica materie genitală rămasă.

Chiar şi aşa, geniul malefic al lui Băsescu tot mai avea variante de salvare, condiţionat de ruperea USL şi manipularea ambelor părţi. USL s-a rupt şi părea că totul merge bine. Lovitura care i-a pus capac, cred eu, a fost mişcarea făcută de Tăriceanu. Chiar dacă ar fi proştii proştilor, ceea ce nu cred că este cazul, liberalii trebuie să priceapă că sunt obligaţi să facă pe dracul în patru să devină de urgenţă - după europarlamentare - artizanii unei drepte puternice. Însă, sub nicio formă alături de Băsescu, ci împreună cu PDL, partid devenit frecventabil după ce a rupt-o cu Băsescu. Iar bărcuţele şi lotcile vor veni de bună voie, pentru că altă variantă nu vor avea. Inclusiv, aşa cum am mai spus, viitoarea barcă a lui Călin Popescu Tăriceanu. Care, nu am nici cea mai mică umbră de îndoială, se va construi în viitorul apropiat.

„La Băsescu nu se mai pune problema revenirii la putere, ci a salvării pielii”

2 comentarii :

Riddick spunea...

Autorul (Simion Todoca de la Arad Online) are orientare de stânga, clar, da-l mai (re-)public pentru stilul scrierii.

Noua Republică a pornit iniţial "popular-băsist", va trebui să-şi demonstreze conservatorismul pe care îl afirmă.

Cât despre PDL, PSD, USD, PnL, "Partidul Băsesc" şi altele asemenea, nu vor ezita să se coalizeze contra intereselor naţionale ale României. Au mai demonstrat asta.

Riddick spunea...

Cu PP-DD nu m-am lămurit până în prezent, îmi voi da seama ce are de gând după ce voi vedea la ce curent politic european se va alinia, după europarlamentare ori înainte (oficial, tăcere totală pe acest subiect !). Eu îl văd mai degrabă pe profilul populist-eurosceptic (EFD), dar au apărut zvonuri de afiliere la ALDE (liberali) sau la PPE (populari), ceea ce l-ar indica drept partid de sistem. Om vedea...


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Lucian Boia, 2002: "Problema noastră este că avem o mitologie istorică defazată în raport cu mitologia europeană. Se construiește o întreagă mitologie istorică europeană. Ieșim încetul cu încetul din faza națiunilor. Intrăm în faza construcției europene. Se poate vorbi, de pe acum, cum construcțiile istorice și discursurile istorice se adaptează la ceea ce se dorește să fie Europa. Asistăm la un dublu joc. Pe de o parte, sigur e integrarea europeană, față de care ne arătăm și suntem într-un fel atașați. Pe de altă parte, însă, auzim un discurs naționalist de toată frumusețea în materie de istorie, care nu se lipește de proiectul nostru de integrare europeană. Ăsta este dublul discurs. Astfel, un istoric foarte oficial cum este profesorul Scurtu scria, în ziarul Adevărul, că istoria românilor trebuie să revină la ceea ce este ea cu adevărat, să aibă patru piloni: vechimea, unitatea, continuitatea și independența. Poate că acestea sunt, nu spun că nu, dar sunt exact cei invocați în anii lui Ceaușescu. Ceea ce am constatat totuși în aceasta înșiruire este că lipsește orice referire la Europa. Toate sunt mituri naționale. Independența este iarăși un mit al sec. al XIX-lea. În Evul Mediu nu exista conceptul de independență, iar astăzi, mă întreb, de ce trebuie insistat chiar atât de tare pe independență când independența este ceva ce, încetul cu încetul, se pierde și nu numai în cazul românilor. Și Germania și Franta își pierd independența, nu mai au nici măcar monedă națională. Dacă facem construcția europeană, nu cred că mitologia independenței este prima care trebuie pusă înainte. Construcția europeană e inevitabilă, sigur, păstrându-ne ceea ce avem de păstrat, trăsăturile noastre naționale și atâtea alte lucruri. În contextul european nu se mai poate vorbi de o independență în sensul național, în sensul forte al termenului care corespunde epocii națiunilor, epocii statelor naționale".

Postări populare (nu P.P.E. !):