Statul a ajuns şi să nu mai aibă mijloacele de a-şi administra proprietatea, şi să nici nu aibă voie s-o facă

Întreprinderi de stat monopoluri naturale, precum Hidroelectrica, sau alte întreprinderi strategice, precum CFR Marfă, au fost aduse intenţionat în cvasifaliment, soluţia salvării, recapitalizării sau a investiţiilor din partea proprietarului (statul !) nemaifiind ceva de la sine înţeles, atât datorită distrugerii băncilor de stat (Bancorex, BCR, Banca Agricolă), cât şi normelor UE impuse "ajutoarelor de stat". BNR - bancă de stat - "trebuie să fie independentă politic" (deci, un fel de guvern paralel), şi nici nu mai poate - din punct de vedere legal - finanţa proprietatea statului, acolo unde acesta, prin organele sale (guvern şi parlament) ar considera necesar. A ajuns astfel statul să se milogească de băncile străine, al căror criteriu de creditare este (oficial) profitul rapid, sau chiar refuză creditarea, la presiuni politice ori în interesul viitorului cumpărător al activului scos la mezat "în lipsa altor soluţii". Iar BNR teoretizează şi justifică starea de fapt, lucrând împotriva proprietarului său - statul.

Sigur, vor veni mulţi lătrăi cu lozinci tip "Asta-i economia de piaţă, capitalismul !", ori "Şi ce te faci cu un guvern iresponsabil/populist ?". 

Da' ce te faci cu guverne responsabile către alte entităţi, şi nu către naţiune ?

Ora Nouă:

Olteanu (BNR): Meseria bancherilor este să administreze fluxuri financiare, nu companii industriale

Bancherii au rolul de a administra fluxuri financiare, nu companii industriale, și sunt reticenți în a finanța companii românești precum Oltchim, având în vedere trecutul acestora, a declarat vineri viceguvernatorul BNR, Bogdan Olteanu, în cadrul unei conferințe pe tema rolului băncilor în restructurarea companiilor organizată de ziarul Bursa.

El a răspuns astfel criticilor venite din partea ministrului Economiei, Andrei Gerea, care, la același eveniment, a cerut sectorului bancar să finanțeze companiile mari, cu potențial, aflate în restructurare, precum Oltchim, și să facă diferența între acestea și micile firme care apelează la insolvență doar pentru a păcăli creditorii.
‘În primul rând trebuie să fac referire la nevoia de stabilitate’, și-a început Olteanu discursul.
‘Bancherii sunt reticenți în a se implica în economia reală, dar nu cred că nu o înțeleg. Meseria lor este să administreze fluxuri financiare, nu companii industriale. Dar acest lucru nu înseamnă că nu vor să-și asume unele riscuri’, a spus Olteanu.
El a precizat că bancherii se uită în special la finanțarea sectoarelor și companiilor unde există posibilitatea de câștig de valoare adăugată pe termen lung.
‘Ce-i împiedică pe bancheri să acorde finanțare companiilor românești? Se uită și la cel care ți se adresează. Spre exemplu, Oltchim are câteva sute de milioane pe care nu le-a plătit creditorilor. Ce lipsește companiilor românești este capitalul’, a mai afirmat Olteanu, precizând că băncile își ridică problema de ce proprietarul unei companii care anii trecuți avea afaceri de milioane de euro nu își riscă propriii bani.
Oltchim are nevoie de un credit de 15 milioane de euro pentru a redeschide o secție și a reveni pe break-even (a atinge pragul de rentabilitate — n.r.), însă nicio bancă nu vrea să-i acorde acest împrumut, a declarat anterior ministrul Economiei, Andrei Gerea, la același eveniment.
‘Oltchim caută finanțare de 15 milioane de euro pentru a deschide o secție și a reveni pe break-even și nimeni nu vrea să-i dea, pentru că e o companie în insolvență, pe pierdere. Toată lumea vrea să finanțele companii cu profituri grase, cu cifră de afaceri de milioane, indicatori super, dar, iertați-mă, acele companii nu au nevoie de finanțare’, a spus Gerea.
El a catalogat drept ‘jenantă’ situația în care se află acum singurul combinat petrochimic din România.
‘Oltchim a ajuns în situația jenantă de a lucra la 25% din capacitate și de a se ruga încoace și-ncolo pentru 15 milioane de euro’, a completat ministrul.
Gerea a cerut sectorului bancar să facă diferența între companiile mari, care au potențial de creștere, au piață și planuri solide de reorganizare, și firmele mici care apelează la insolvență și restructurare pentru a păcăli creditorii.
‘Este păcat că, în cazul companiilor cu potențial, odată ajunse în reorganizare, băncile închid ușile, iar aceste companii devin ‘persona non-grata’. Băncile trebuie să facă o analiză de risc și să facă diferența între companii cu zeci de milioane de euro cifră de afaceri și acele firme care folosesc reorganizarea cu rea credință. Eu cred că băncile pot face diferența între cei cu cifre de afaceri mari și cei care profită de cadrul legislativ pentru a-și rotunji buzunarele și pentru a mai trage o țeapă statului și creditorilor’, a afirmat oficialul citat.
Potrivit acestuia, statul trebuie să ia atitudine, nu să stea pasiv și să constate peste câțiva ani că aceste societăți nu mai există.
‘Nu poți pune semnul de egalitate între un SRL care nu are altă preocupare decât să țepuiască — și îmi cer scuze pentru cuvânt — și o companie cu capacitate reală în piață. Este important să recâștigăm încrederea finanțatorilor, băncilor, dar trebuie să ne întâlnim la mijloc’, a susținut Gerea.
El a amintit povestea măgarului lui Nastratin Hogea, pe care Nastratin l-a învățat cu mâncare din ce în ce mai puțină, iar, când măgarul a murit, personajul balcanic a fost profund supărat că animalul a încetat din viață chiar atunci când se obișnuise cu foarte puțină hrană.
‘Fac un apel cât se poate de serios către bancheri: să privească cu alți ochi pe cei care bat la ușa lor, să se uite în economia românească, pentru că sunt companii care merită să primească finanțare de la sectorul bancar’, a conchis el.
Combinatul petrochimic Oltchim Râmnicu Vâlcea este în insolvență de la începutul anului și va fi scos în 2014 la privatizare.