04 decembrie 2013

"Afacerea" UE: am dat 8,9 miliarde la bugetul UE, am luat doar 4,8



Gândul:

România a reuşit să atragă în ultimii şapte ani fonduri europene în valoare de 4,8 miliarde de euro, mai exact 25% din suma totală alocată de UE pentru exerciţiul financiar 2007 - 2013, de 19,21 miliarde de euro. Valoarea totală a fondurilor europene alocate României, inclusiv cofinanţarea, s-a ridicat la 33,5 miliarde de euro. Deşi suntem sub jumătate din ţinta pentru 2013, rata de absorbţie a crescut considerabil de la cele 5,5 procente de la finele lui 2011. Anul acesta, valoarea fondurilor structurale şi de coeziune rambursate în contul proiectelor derulate atât de către beneficiari din sectorul public, cât şi de către beneficiari din sectorul privat a ajuns la 2,6 miliarde de euro. Din păcate, însă, în ciuda îmbunătăţirii puterii de cheltuire a banilor europeni, avem în continuare probleme, cea mai recentă fiind reprezentată de corecţiile de peste 1 miliard de euro anunţate recent de ministrul Teodorovici pentru deficienţele din sistem din perioada 2009-2011. Cât despre contribuţia României la bugetul UE, în 2013, aceasta a fost de circa 1,5 miliarde de euro, în total ea ridicându-se la circa 8,9 miliarde de euro din 2007 până în prezent.

Înaintea noii perioade de programare, pentru care Guvernul român s-a angajat să demonstreze că a învăţat din lecţiile trecutului, gândul vă prezintă un bilanţ al experienţei româneşti cu banii europeni din ultimii şapte ani.

Programele cu cele mai puţine probleme

De la începutul exerciţiului financiar în curs, în 2007, şi până la finalul lunii octombrie, cel mai mare grad de absorbţie al fondurilor europene, de 42,39%, s-a înregistrat în cazul Programul Operaţional Regional (POR), program care are ca scop sprijinirea dezvoltării regiunilor din România. Un grad de absorbţie ridicat pentru performanţele României, de 38,66%, s-a înregistrat şi în cazul Programului Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative (PODCA) menit să eficientizeze munca în sectorul administrativ, potrivit datelor publicate de Ministerul Fondurilor Europene (MFE).

Cele mai scăzute grade de absorbţie, sub 18%, s-au înregistrat în cazul Programului Operaţional Sectorial Transport (POST), care are ca obiectiv îmbunătăţirea infrastructurii de transport din România, şi în cazul Programului Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POSCCE), ce se adresează în principal mediului privat, banii putând fi accesaţi, printre altele, de microîntreprinderi, întreprinderi mici şi mijlocii şi de societăţi cooperative.

Dacă luăm în calcul numărul de proiecte depuse din 2007 şi până la finalul lunii octombrie 2013 pentru a obţine finanţare din bani europeni, putem spune că românii au fost interesaţi în principal de POSCEE şi de Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU - program care are ca scop dezvoltatea capitalului uman şi creşterea competitivităţii). În primul caz au fost depuse 15.815 proiecte în ultimii şapte ani, iar în cazul POSDRU au fost depuse alte 14.892 de proiecte.

Nu toate proiectele depuse au fost însă şi aprobate. Spre exemplu, aproape 60% dintre proiectele depuse de administraţie care aveau ca scop creşterea eficienţei sale au fost respinse. De asemenea, mai bine de 40% dintre proiectele depuse pentru obţinerea de finanţare prin POSCCE au fost respinse, iar iniţiatorii lor nu au mai primit niciun ban din fonduri europene.

Câţi bani europeni au ajuns în România în 2013

În perioada 1 ianuarie - 7 noiembrie 2013, valoarea fondurilor structurale şi de coeziune rambursate României a fost de peste 2,6 miliarde de euro, suma fiind mai mare decât cea încasată în perioada 2007 - 2012, când au fost atrase fonduri europene în valoare de 2,2 miliarde de euro.

Cea mai mare sumă, 726 milioane de euro, a fost absorbită prin POR, acesta fiind urmat în clasament de POSDRU, cu fonduri rambursate de peste 625 milioane de euro, şi de POST cu 514 milioane de euro. Alte 511 milioane de euro vor ajunge în România de la UE prin Programul Operaţional Sectorial Mediu (POSM), cel mai important program de asistenţă financiară pentru infrastructura de mediu, şi peste 196 milioane de euro prin POSCCE.


(Click pentru a mări)
Sursă: gândul.info, date MFE
România mai are timp să cheltuiască banii europeni din actualul exerciţiu financiar şi pe parcursul anilor viitor graţie regulii "N+3" aprobată în luna septembrie 2013 de către Comisia Europeană. Practic, fondurile europene alocate pentru anul 2011 vor putea cheltuite odată cu intrarea în vigoare a regulii "N+3" până la 31 decembrie 2014, iar cele alocate pentru anul 2012 până la finalul anului 2015.
Programele „cu probleme”, la un pas de suspendare
De-a lungul timpului, România s-a confruntat cu mai multe probleme legate de programele europene, unele dintre acestea fiind suspendate sau aflându-se la un pas de suspendare. Spre exemplu, la finalul lunii octombrie 2012, reprezentanţii Comisiei Europene anunţau presuspendarea programelor POSCCE, POR şi POST. Condiţiile pentru anularea presuspendării: transparentizarea modului în care erau finanţate proiectele, restructurarea autorităţilor responsabile de fondurile europene şi pregătirea mai bună a solicitărilor pentru finanţarea proiectelor.
În cazul POR, la sfârşitul lunii aprilie 2013, s-a decis deblocarea a patru dintre cele cinci axe presuspendate. În vară, a fost ridicată, de asemenea, presuspendarea axelor POST.
Probleme majore s-au înregistrat în cazul POSCCE unde în luna iunie DNA a fost sesizată de Guvern în urma unor verificări realizate la mai multe firme implicate într-un "circuit la banului european", aşa cum l-a numit la acea vreme ministrul Teodorovici. Anunţul de deblocare a POSCCE a fost făcut la Bruxelles în luna octombrie.
„România va trebui să plătească Comisiei Europene, pentru deficienţe în sistem din 2009-2011, peste un miliard de euro. E o sumă fabuloasă, o sumă care ar fi putut merge, desigur, la proiectele de care vorbim cu toţii, sumă pe care o plătim cu toţii pentru că am avut un sistem deficitar, pentru că am avut persoane în acest sistem fără pregătirea necesară şi fără determinarea necesară de a face lucrurile să fie aşa cum trebuie”, a declarat recent Eugen Teodorovici.
Potrivit ministrului banilor europeni, corecţiile reprezintă 5% din alocarea financiară actuală, fiind „o sumă imensă”, preluată de către bugetul de stat.
Câţi bani am putea primi de la UE în perioada 2014 - 2020
Pentru exerciţiul financiar următor, România va dispune de 39,5 de miliarde de euro bani europeni, cu 18% mai mult decât până acum.
Prima versiune a Acordului de Parteneriat 2014 - 2020, care prezintă practic cum vor fi cheltuiţi banii europeni în această perioadă, a fost trimisă Comisiei Europene în acest sens la începutul lunii trecute, după ce a fost prezentată mai întâi Camerei Deputaţilor, premierului Victor Ponta şi ministrului Eugen Teodorovici.
Proiectul acestui acord, trimis la Bruxelles în vara acestui an, a fost criticat dur de către reprezentanţii Comisiei, acesta fiind catalogat drept "incoerent şi fără priorităţi clare". Printre lipsurile acordului se număra şi lipsa unui Master plan pe Transport, care ar fi putut pune în pericol întreg programul cu fonduri europene pentru proiecte de infrastructură care ar fi putut fi blocat.
Cu cât contribuie România la bugetul UE
România contribuie, din anul 2007, la finanţarea bugetului UE. Contribuţia României la acest buget se realizează, printre altele, din contribuţii din taxe vamale sau din TVA. În perioada 2007 - 2012, contribuţia totală la României la bugetul UE a fost de circa 7,4 miliarde de euro, potrivit datelor Ministerului Finanţelor Publice.
Doar în 2013, contribuţia României la bugetul UE a fost de peste 6,68 miliarde de lei, echivalentul a circa 1,5 miliarde de euro, reprezentând 1,07% din PIB.
Se estimează că anul viitor, valoarea contribuţiei noastre la bugetul Uniunii va depăşi 7 miliarde de lei, echivalentul a aproape 1,6 miliarde de euro, potrivit Raportului privind situaţia macroeconomică pe anul 2014 şi perspectiva acesteia pe anii 2015-2017 publicat de Ministerul Finanţelor Publice (MFP).
(Click pentru a mări)
Sursă: Raport privind situaţia macroeconomică pe anul 2014 şi perspectiva acesteia pe anii 2015-2017 , MFP
România contribuie, totodată, din anul 2011 la cel de-al zecelea Fond European de Dezvoltare. În 2013, valoarea acestei contribuţii a fost de 63,27 milioane de lei, deci de 14,2 milioane de euro. Se estimează că anul viitor aceasta va rămâne similară, dar că până în anul 2017 va creşte până la 102,2 milioane de lei, echivalentul a circa 22,97 milioane de euro, potrivit aceluiaşi raport.
Sursă: Raport privind situaţia macroeconomică pe anul 2014 şi perspectiva acesteia pe anii 2015-2017, MFP
Situaţia detaliată a celor şapte programe operaţionale la finalul lunii octombrie 2013
România a primit din partea UE oportunitatea de a accesa în exerciţiul financiar 2007 - 2013 suma de 19,21 miliarde de euro, prin şapte tipuri de programe operaţionale, respectiv PO Regional (POR), POS Mediu (POSM), POS Transport (PORT), POS Creşterea Competitivităţii Economice (POSCCE), POS Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), PO Dezvoltarea Capacităţii Administrative (PODCA) şi PO Asistenţă Tehnică (POAT).
Cele mai mari sume de bani au fost alocate pentru proiectele care urmau să fie finanţate prin POST şi POSM, mai exact 4,56 miliarde de euro şi 4,51 miliarde de euro. Cei mai puţini bani s-au alocat pentru proiectele depuse pe PODCA şi POAT, respectiv 208 milioane de euro şi 170 milioane de euro.
Din anul 2007 şi până la finalul lunii trecute, au fost depuse pentru a obţine finanţare din fonduri europene 41,599 de proiecte.  Valoarea totală pe care proiectele ar fi avut-o în cazul în care toate ar fi fost şi aprobate ar fi ajuns la 71,7 miliarde de euro. Din numărul total de proiecte depuse până la finalul lunii trecute peste 16.000 au fost respinse şi 14.118 au fost aprobate. Alte 9.859 proiecte se aflau în curs de evaluare. Totodată, din totalul proiectelor aprobate pentru 10.751 au fost semnate şi contractele cu beneficiarii.
Totalul plăţilor efectuate pentru proiectele aprobate a ajuns, din 2007 şi până la finalul lunii trecute, la 31,21 miliarde de lei. Suma atrasă în aceeaşi perioadă de timp a fost de 4,7 miliarde de euro. Astfel, la finalul lunii trecute gradul de absorbţie ajungea la 24,56% din suma totală alocată iniţial de UE.
1. Programul Operaţional Regional (POR)
POR are scopul de a sprijini dezvoltarea regiunilor din România. Obiectivele POR sunt acelea de creştere a rolului economic şi social al centrelor urbane, îmbunătăţire a accesibilităţii regiunilor, creşterea calităţii infrastructurii sociale a regiunilor, a competitivităţii regiunilor ca locaţii pentru afaceri şi a contribuţiei turismului la dezvoltarea regiunilor.
Pentru a îndeplini aceste obiective, POR este structurat pe şase axe prioritare tematice, mai exact "Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - potenţiali poli de creştere", "Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale", "Îmbunătăţirea infrastructurii sociale", "Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local", "Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului" şi "Asistenţă tehnică".
UE a alocat, pentru perioada 2007 - 2013, suma de 3,72 miliarde de euro pentru POR. Până la finalul lunii octombrie 2013 au fost depuse 8.540 de proiecte pentru a obţine finanţare din bani europeni prin POR. Valoare totală a acestor proiecte ar fi ajuns la circa 13,25 miliarde de euro (echivalentul a 58,97 miliarde de lei) în cazul în care acestea ar fi fost aprobate în totalitate.
Din numărul total de proiecte depuse, 3.095 au fost respinse, 513 se aflau în continuare la finalul lunii octombrie în curs de evaluare şi 4.016 au fost aprobate. Pentru 3.614 proiecte aprobate au fost semnate şi contractele sau deciziile de finanţare cu beneficiarii.
Sumele absorbite până în luna octombrie prin POR au ajuns la 1,57 miliarde de euro, echivalentul a 42,39% din suma totală alocată pentru perioada 2007 - 2013.
Exemple de proiecte finanţate prin POR, conform autorităţilor de management:
- UAT Municipiul Brasov, UAT Comuna Târlungeni – "Centru de dezvoltare şi cercetare aplicată "Transilvania Motorland"”- fonduri UE 28,6 milioane de lei (echivalentul a circa 6,4 milioane de euro).
- Municipiul Cluj Napoca - "Modernizarea tramei stradale de acces în zona industriala” - fonduri UE 58,5 milioane de lei (echivalentul a circa 13,1 milioane de euro).
- alte acţiuni finanţate prin proiecte încadrate în axa prioritară "Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului": campania de promovare internaţională a României pe CNN, Eurosport şi Euronews (2011), promovarea României în cadrul unor evenimente sportive precum Gala de Box de la Montreal (2011) sau realizarea a 270.000 de broşuri pentru promovarea României în limba română şi în alte cinci limbi de circulaţie internaţională (2011).
2. Programul Operaţional Sectorial Mediu (POSM)
POSM are ca scop reducerea diferenţei dintre infrastructura de mediu din România şi cea existentă în alte state membre ale UE. Printre obiectivele POSM se numără îmbunătăţirea accesibilităţii şi a calităţii infrastructurii de apă şi de apă uzată, dezvoltarea sistemelor durabile de management al deşeurilor şi protecţia şi îmbunătăţirea biodiversităţii şi a patrimoniului naţional.
Pentru a realiza aceste obiective POSM cuprinde şase axe prioritare, mai exact "Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată", "Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor contaminate istoric", "Reducerea poluării şi diminuarea efectelor schimbărilor climatice prin restructurarea şi reabilitarea sistemelor de încălzire urbană pentru atingerea ţintelor de eficienţă energetică în localităţile cele mai afectate de poluare", "Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii", "Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc" şi "Asistenţă tehnică".
UE a alocat, pentru perioada 2007 - 2013, suma de 4,51 miliarde de euro pentru proiectele POSM. Până la finalul lunii octombrie a acestui an, au fost depuse 652 de proiecte a căror valoare totală ar fi ajuns la circa 8,79 miliarde de euro dacă ar fi fost aprobate.
Din numărul total de proiecte depuse, 172 au fost însă respinse, 22 se află în curs de evaluare şi 459 au fost aprobate. Pentru 433 dintre proiectele aprobate au fost semnate, până la finalul lunii octombrie, contractele cu beneficiarii
Suma totală absorbită de la UE prin POSM a fost de 973,19 milioane de euro, mai exact 21,57% din suma alocată pentru perioada 2007 - 2013.
Exemple de proiecte finanţate prin POSM:
 - Compania Apa Braşov  - "Reabilitare sisteme de apă şi apă uzată în judeţul Brasov localităţile: Braşov, Rupea, Prejmer, Moeciu” - contribuţie UE 144,6 milioane de euro.
- Consiliul Judeţean Suceava – "Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Suceava” - contribuţie UE 35,7 milioane de euro.
- Compania de Apa Someş – "Extindere şi reabilitare sisteme de apă şi apă uzată din judetele Cluj/Sălaj - localităţile: Cluj Napoca, Zalău, Dej, Gherla, Şimleu Silvaniei, Jibou, Huedin, Cehu Silvaniei” - contribuţie UE 145,6 milioane de  euro.
- SC Raja SA Constanţa - "Reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare pentru regiunea Constanţa şi Ialomiţa” - contribuţie UE 144,6 milioane de euro.
3. Programul Operaţional Sectorial Transport (POST)
POST are ca scop modernizarea şi îmbunătăţirea infrastructurii din România. Printre obiectivele specifice ale POST se numără promovarea dezvoltării unui sistem de transport echilibrat pe moduri, încurajând dezvoltarea transportului feroviar, naval şi intermodal, şi promovarea transportului eficient al persoanelor şi al mărfurilor între regiunile din România.
Pentru a-şi atinge cu mai multă uşurinţă obiectivele, POST este structurat pe patru axe prioritare, mai exact "Modernizarea şi dezvoltarea axelor prioritare TEN-T în scopul dezvoltării unui sistem de transport durabil şi integrării acestuia cu reţele de transport ale Uniunii Europene", "Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport naţionale situate în afara axelor prioritare TEN-T în scopul dezvoltării unui sistem naţional durabil de transport", "Modernizarea sectorului de transport în scopul îmbunătăţirii protecţiei mediului, a sănătăţii umane şi a siguranţei pasagerilor" şi "Asistenţă tehnică".
FOTO: Publimedia/Shutterstock
Pentru exerciţiul financiar 2007 - 2013 au fost alocate pentru POST fonduri europene în valoare de 4,56 miliarde de euro. De la începutul programului şi până la sfârşitul lunii octombrie 2013, au fost depuse 168 de proiecte pentru obţinerea de finanţare prin POST.
Din numărul total de proiecte depuse, 41 au fost respinse, 24 sunt în curs de evaluare şi 103 au fost aprobate. Pentru 93 dintre proiectele aprobate au fost semnate şi contractele sau deciziile de finanţate cu beneficiarii.
Suma absorbită de la UE pentru POST au fost în aceeaşi perioadă de 805,78 milioane de euro, echivalentul a 17,65% din cea alocată POST de UE pentru 2007 - 2013.
Exemple de proiecte finanţate prin POST:
Sectorul public: - Ministerul Transporturilor - "Construcţia autostrăzii Arad - Timişoara (inclusiv varianta de ocolire Arad)” - contribuţie publică comunitară 531.808.594 lei  (echivalentul a circa 119,5 milioane de euro).
- Ministerul Transporturilor - "Construcţia variantei de ocolire a Municipiului Constanţa” - contribuţie publică comunitară 221.565.176 lei (echivalentul a circa 49,7 milioane de euro).
4. Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POSCCE)
POSCCE are ca scop creşterea productivităţii întreprinderilor româneşti. Printre principalele sale obiective se numără consolidarea şi dezvoltarea surabilă a sectorului productiv, crearea unui mediu favorabil dezvoltării durabile a întreprinderilor şi valoridicarea potenţialului tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor şi aplicarea acestuia atât în sectorul public, cât şi în cel privat.
Pentru a atinge aceste obiective, POSCCE este structurat pe cinci axe prioritare, respectiv "Un sistem de producţie inovativ şi eco-eficient", "Cercetare, Dezvoltare Tehnologică şi Inovare pentru competitivitate", "TIC pentru sectoarele privat şi public", "Creşterea eficienţei energetice şi a securităţii furnizării", "Asistenţă tehnică".
România a avut la dispoziţie din partea UE, în exerciţiul financiar 2007 - 2013, 2,55 miliarde de euro pentru proiectele finanţate prin POSCCE. Până la finalul lunii octobrie 2013, au fost depuse 15.815 proiecte a căror valoare totală ar fi ajuns la circa 19,13 miliarde de euro (calculat la un curs de 4,45 lei/euro).
Nu toate proiectele depuse au fost însă şi aprobate. Astfel, din numărul total de proiecte depuse, 6.731 au fost respinse, 3.012 se aflau la finele lui octombrie în curs de evaluare, iar 5.876 au fost aprobate. Pentru 3.542 dintre proiectele aprobate au fost semnate şi contractele cu beneficiarii.
Suma absorbită prin POSCCE a fost de 368,16 milioane de euro, respectiv 14,45% din suma totală alocată pentru perioada 2007 - 2013.
Exemple de proiecte finanţate prin POSCCE:
Sectorul privat: - Bamesa Oţel SA – "Implicarea Bamesa Oţel SA în dezvoltarea durabilă a regiunii Sud-Muntenia. Extinderea capacităţii de producţie la fabrica din Topoloveni” – fonduri UE 17.200.000 lei (echivalentul a circa 3,8 milioane de euro).
- SC Rematholding SRL – "Implementare de tehnologii noi destinate recuperării materialelor reciclabile” - fonduri UE 16.259.476 lei (echivalentul a circa 3,6 milioane de euro).
5. Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU)
POSDRU are ca scop dezvoltarea capitalului uman din România şi creşterea competitivităţii. Printre obiectivele sale specifice se numără facilitarea inserţiei tinerilor şi a şomerilor de lungă durată pe piaţa muncii, falicitarea accesului grupurilor vulnerabile la eduzcaţie şi pe piaţa muncii şi promovarea culturii antreprenoriale şi creşterea calităţii şi a productivităţii muncii.
Pentru a-şi atinge cu mai multă uşurinţă obiectivele, POSDRU este împărţit pe şapte axe prioritare, mai exact "Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere", "Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii", "Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor", "Modernizarea Serviciului Public de Ocupare", "Promovarea măsurilor active de ocupare", "Promovarea incluziunii sociale" şi "Asistenţă tehnică".
Suma alocată de UE POSDRU pentru perioada 2007 - 2013 este de 3,47 miliarde de euro.
Până la finalul lunii trecute, au fost depuse pentru a obţine finanţare din fonduri europene prin POSDRU 14.892 proiecte. Dintre acestea, 5.252 de proiecte au fost respinse, 6.285 se aflau în continuare în curs de evaluare şi 3.075 au fost aprobate. Pentru 2.503 dintre proiectele aprobate au fost semnate şi deciziile de finanţare cu beneficiarii.
Suma absorbită de la CE prin POSDRU a fost, din 2007 până la finalul lunii trecute, de 909,83 milioane de euro, deci 26,17% din cea alocată.
Exemple de proiecte finanţate prin POSDRU:
Sectorul public: - Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului – “Instrumente digitale de ameliorare a calităţii evaluării în învăţământul preuniversitar” – contribuţie publică comunitară 14.004.011 lei (echivalentul a circa 3,1 milioane de euro).
- Ministerul Educaţiei Cercetării şi Tineretului – "Tinerii împotriva violenţei” - contribuţie publică comunitară 14.023.555 lei (echivalentul a circa 3,1 milioane de euro).
Sectorul privat: - Siveco România SA – "Oportunităţi de consolidare a carierei în societatea cunoaşterii în regiunea SV Oltenia” - contribuţie publică comunitară 1.421.061 lei (echivalentul a circa 319.000 de euro).
- Profi Serv Group – "Pregătire activă- integrare reuşită pe piaţa muncii” - contribuţie publică comunitară 1.221.905 lei (echivalentul a circa 274.000 de euro).
6. Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative (PODCA)
PODCA are ca scop crearea unei administraţii publice mai eficiente în România.  Astfel, de fonduri europene prin PODCA poate beneficia administraţia centrală şi cea locală, dar şi instituţiile de învăţământ superior în parteneriat cu autorităţile publice şi ONG-urile a căror activitate este relevantă în administraţie, tot în parteneriat cu autorităţile publice.
PODCA este structurat pe trei axe prioritare, respectiv "Îmbunătăţiri de structură şi proces ale managementului ciclului de politici publice", "Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor publice, descentralizare" şi "Asistenţă tehnică".
România ar fi putut să atragă, în exerciţiul financiar 2007 - 2013, 208 milioane de euro de la UE prin intermediul PODCA. Până la finalul lunii octombrie 2013 au fost depuse pe pentru a obţine finanţare din bani europeni prin PODCA 1.371 de proiecte care a căror valoare ar fi depăşit 829 de milioane de euro dacă fiecare dintre acestea ar fi fost şi aprobat.
Din numărul total de proiecte depuse, 787 au fost însă respinse şi doar 449 aprobate. Pentru 440 dintre proiectele aprobate au fost şi semnate deciziile de finanţare cu beneficiarii.
Suma atrasă de la UE prin PODCA a ajuns în perioada 2007 - octombrie 2013 la 80,41 milioane de euro, echivalentul a 38,66% din suma alocată iniţial.
Exemple de proiecte finanţate prin PODCA:
- Agenţia Naţională Antidrog – "Crearea şi dezvoltarea unei reţele de management a proiectelor cu specific antidrog” – contribuţie UE 3.747.060 lei (echivalentul a circa 841 milioane de euro).
- Unitatea de Politici Publice – "Procese decizionale eficiente la nivelul administraţiei publice locale din România” - contribuţie UE 7.129.924 lei (echivalentul a circa 1,6 milioane de euro)
- Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici – "Standarde Europene în Utilizarea Tehnologiei Informaţiei în Administraţia publică - Program Naţional de Certificare al Funcţionarilor Publici” – contribuţie UE 13.471.332 lei (echivalentul a circa 3 milioane de euro)
7. Programul Operaţional Asistenţă Tehnică (POAT)
POAT are ca scop sprijinirea procesului de coordonare în  vederea implementării şi absorbţiei eficiente şi transparentelor a instrumentelor structurale în România.
Pentru a îndeplini acest obiectiv, POAT este structurat pe trei axe prioritare, mai exact "Sprijin pentru implementarea instrumentelor structurale şi coordonarea programelor", "Dezvoltarea în continuare şi sprijin pentru funcţionarea Sistemului Unic de Management al Informaţiei" şi "Diseminarea informaţiei şi promovarea instrumentelor structurale".
FOTO: Publimedia/Shutterstock
UE a alocat pentru POAT, în perioada 2007 - 2013, suma de 170 de milioane de euro.
Până la finalul lunii trecute, au fost depuse pentru a obţine finanţare din bani europeni prin intermediul POAT 161 de proiecte, dintre care 18 au fost respinse, 3 se află în curs de evaluare şi 140 au fost aprobate. Pentru 126 dintre proiectele aprobate au fost semnate deja contractele cu beneficiarii.
Suma absorbită de România prin intermediul POAT a ajuns din 2007 până în octombrie 2013 de 33,59 milioane de euro, echivalentul a 19,73% din cea alocată iniţial pentru acest program.
Exemple de proiecte finanţate prin POAT:
- Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MADR): “Sprijin pentru finanţarea parţială a cheltuielilor de personal efectuate de MDRT pentru personalul implicat in gestionarea Programului operaţional Regional” – fonduri UE 3,14 milioane de euro (stadiu: finalizat)
- Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice (MMSC) – “Sprijin pentru finanţarea parţială a cheltuielilor de personal efectuate de MMSC, în perioada 2012-2015, pentru personalul implicat în gestionarea instrumentelor structurale” – fonduri UE 7,5 milioane euro (stadiu: în curs de implementare)
Ce este clauza de investiţii
Membrii Consiliului Miniştrilor Economiei şi Finanţelor din UE, ECOFIN, au dispus recent aplicarea temporată de către Comisia Europeană a aşa numitei clauze de investiţii începând de anul viitor în toate statele membre care nu se află în procedura de deficit excesiv, dar au o creştere economică negativă sau sub potenţial.
România nu va face excepţie de la acestă regulă, având în vedere faptul că la finalul lunii iunie oficialii europeni au încetat procedura de deficit excesiv în cazul ţării noastre. Astfel, clauza de investiţii uemează să ajute la realizarea unei creşteri economice sustenabile şi la îmbunătăţirea nivelurilor veniturilor.

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Ovidiu Nahoi, 2016 (printre iniţiatorii unui apel, "Să ne salvăm Europa!"): "Trebuie să depăşim cadrul strict naţional şi să construim un soclu politic cu adevărat european care să poată înfrunta provocările mondializării, ale modernităţii şi o democraţie renovată printre altele şi prin alegerea directă a conducătorilor Uniunii. Europa este ţara noastră, nu poate exista viitor fără o uniune politică şi fără construcţia unui nucleu dur în jurul unui Stat Unic European. Suntem gata."

Postări populare (nu P.P.E. !):