22 decembrie 2013

Cărtărescu, angrenat în lobby-ul care cere o "reglementare internaţională" a Internetului


Sub masca "protejării vieţii private" se duce un atac pe mai multe planuri: contra serviciilor secrete din statele occidentale (cu trimitere la SUA, mai ales după "dezvăluirile" lui Snowden), contra cooperării şi încrederii dintre aliaţii occidentali, şi contra libertăţii Internetului, cerându-se o reglementare a sa la nivel internaţional.

Pe 10 decembrie (Ziua Internaţională a Drepturilor Omului) s-a lansat petiţia A STAND FOR DEMOCRACY IN THE DIGITAL AGE (O LUARE DE POZIŢIE PENTRU DEMOCRAŢIE ÎN ERA DIGITALĂ), semnată de câteva sute de "scriitori independenţi" (de fapt, stângişti şi globalişti, unii cu vechi ştate de militantism). Printre ei şi Mircea Cărtărescu, care afirmase că iese din viaţa publică (nu şi din coteriile ICR, că de acolo-i mai iese... mălai).

Chestiunea este ambalată cam aşa:
[...] CEREM DREPTUL tuturor oamenilor de a hotărî, în calitate de cetăţeni democraţi, în ce măsură datele lor personale pot fi legal colectate, stocate şi procesate, şi de către cine; de a obţine informaţii despre locul în care sînt stocate datele lor şi despre cum sînt folosite; de a obţine ştergerea acestor datelor în cazul în care au fost colectate şi stocate ilegal. 
FACEM APEL LA TOATE STATELE ŞI CORPORAŢIILE să respecte aceste drepturi.
FACEM APEL LA TOŢI CETĂŢENII să se ridice şi să apere aceste drepturi.
CEREM NAŢIUNILOR UNITE să recunoască importanţa centrală a protejării drepturilor civile în era digitală şi să creeze o Cartă Internaţională a Drepturilor Digitale.
CEREM GUVERNELOR să semneze şi să adere la o astfel de convenţie.
Iar pe 13 decembrie s-a reunit (la Londra) The Panel on Global Internet Cooperation and Governance Mechanisms, adică un fel de organism ad-hoc care ar urma să ţină reuniuni periodice (asta a fost doar prima) pe tema reglementării la nivel global a Internetului.

Prin toamnă, aceleaşi preocupări şi la ONU. Şi acelaşi pretext - "protejarea datelor private".

Un comentariu :

Riddick spunea...


Cărtărescu mai apare (2012) pe lista de semnături care susţin manifestul eurofederalist al lui Daniel Cohn-Bendit, împreună cu Pleșu și Herta Müller: "Scopul fiind aici de a democratiza democraţiile naţionale cu scopul de a reconstrui Europa pe baza acestui strigăt de reunificare: “Nu întrebaţi ce poate face Europa pentru voi, ci ce puteţi face voi pentru Europa – Faceţi Europa!”. Dorind “adunarea cetăţenilor obişnuiţi care acţionează independent” iniţiatorii textului fac din proiectul lor “un act de autocreare datorită căruia Europa ar obţine o nouă constituţie ‘de jos’”.

http://riddickro.blogspot.ro/2012/06/plesu-si-cartarescu-semnatari-ai.html


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Adrian Papahagi, 2011: "Înainte de a fi români, am fost europeni. Și creștini. Ce altceva suntem decât un amestec rasial daco-romano-slavo-cuman? De ce ne temem, așadar, de Statele Unite ale Europei, de parcă am pierde mai mult decât am câștiga? De parcă acquis-ul comunitar nu prevalează deja asupra legislațiilor naționale. Acest proiect nu e nou; el a fost doar diluat pe parcurs. Este proiectul federalist al creștin-democraților care în anii 1940-50 au pus bazele Uniunii Europene. Un proiect abandonat la jumătate de drum: Parlament European, dar nu și guvern federal european. Monedă unică, fără guvernanță financiară unică. Spațiu comun de securitate, fără armată comună. A venit momentul să desăvârşim proiectul gândit de Robert Schuman, Alcide de Gasperi, Konrad Adenauer, Grigore Gafencu și alți politicieni creștin-democrați după cel de-al doilea război mondial."

 

Postări populare: