Pe măsură ce se apropie "inaugurarea" lui Trump, şobolănimea propagandei RO este tot mai plouată şi îşi ascunde tot mai greu ostilitatea faţă de el. Asta arată ceva foarte important: "centrul lor de comandă" nu este în zona guvernamentală SUA (acum, acolo "se întâmplă ceva").

30 septembrie 2013

Vocea Rusiei, ştim a cui este. Vocea şi acţiunile USL, ale cui or fi ?



Victor Ponta accelerează vânzarea ţării

Unul dintre angajamentele ilogice incluse în scrisoarea de intenţie către FMI ţine de vânzarea majorităţii pachetelor de acţiuni deţinute la companiile de stat. De obicei, programele de privatizare sunt impuse ţărilor care cer credite mari, însă România nu cere un nou credit de la Fondul Monetar Internaţional. De ce insistă guvernul USL să vândă ce a mai rămas din proprietatea statului?

Vânzarea companiilor de stat în locul „decăpuşării” acestora este de fapt o recunoaştere a incapacităţii manageriale a guvernului. Existenţa unor companii de stat performante care operează în alte ţări arată că forma de proprietate nu este un factor decisiv pentru determinarea eficienţei unei companii. Guvernul Ponta va obţine bani din vânzarea companiilor, dar aceşti bani vor fi cheltuiţi, iar statul va pierde surse de profit, fără a avea posibilitatea de a le recupera în viitor.

Mai gravă decât pierderea veniturilor este pierderea controlului asupra unor companii-cheie care determină climatul economic. Trecerea companiilor energetice în proprietate privată, cuplată cu îndeplinirea calendarului de liberalizare a preţurilor la energie electrică şi gaze naturale pentru consumatori industriali şi casnici, garantează creşterea inflaţiei, creşterea costurilor de producţie pentru companiile româneşti şi reducerea veniturilor disponibile ale populaţiei din cauza creşterii costurilor la întreţinere. Ce guvern îşi poate dori aşa un viitor pentru ţara pe care o conduce? În contextul crizei economice globale, toate statele caută modalităţi de stimulare economică. Una dintre metodele cele mai sigure de creştere a economiei şi a atractivităţii investiţionale este reducerea sau îngheţarea tarifelor la energie şi gaz. România se îndreaptă spre creşterea tarifelor. Această creştere ar fi fost parţial justificată dacă statul obţinea mai mulţi bani din tarife, dar privatizarea companiilor de stat face în aşa fel încât economia să fie strangulată, urmând ca profiturile rezultante să ajungă în conturile „investitorilor strategici”.

Dacă strategia economică a guvernului USL se rezumă la sloganul „să vindem ce mai poate fi vândut”, atunci USL nu are viitor politic, iar România nu are viitor economic.

http://romanian.ruvr.ru/2013_09_30/Victor-Ponta-accelereaza-vanzarea-tarii-6499/


Viktor Orban propune naţionalizarea companiilor de utilităţi

Deşi sunt două ţări vecine, România şi Ungaria se deosebesc radical din perspectiva strategiei economice. Guvernul de la Bucureşti caută modalităţi de a vinde companiile de stat, iar guvernul de la Budapesta caută opţiuni de naţionalizare.

Iniţiativa lui Victor Orban de a readuce sub controlul statului companiile de utilităţi, adică a companiilor de distribuţie a gazelor şi energiei electrice, au stârnit o reacţie negativă în presa europeană, care a catalogat strategia guvernului maghiar drept „comunistă”, deşi Orban este un politician de dreapta. De fapt, strategia guvernului de la Budapesta de stimulare a economiei prin blocarea creşterii preţurilor la energie se înscrie într-o paradigmă economică raţională. Ungaria demonstrează, prin exemplul propriu, că statul poate recâştiga controlul asupra economiei naţionale chiar şi după implementarea unui masiv program de privatizare.

Nu s-a încercat naţionalizarea companiilor de utilităţi printr-o expropriere, ci prin răscumpărarea de către statul maghiar a acţiunilor deţinute de investitorii străini. Se pare însă că proprietarii străini au cerut preţuri prea mari pentru vânzarea acţiunilor. În mod normal, premierul maghiar trebuia să se oprească şi să explice alegătorilor că a făcut tot ce a putut pentru a îndeplini promisiunile electorale, printre care se număra şi aducerea utilităţilor sub controlul statului. Este remarcabil că guvernul de la Budapesta nu s-a dat bătut şi a acum propune o nouă metodă de a garanta creşterea economică prin reducerea (sau îngheţarea) preţurilor la gaze şi energie electrică. Noua strategie prevede transformarea companiilor de energie în organizaţii non-profit, utilizându-se drept referinţă modelul danez. Proprietarii străini îşi vor păstra acţiunile, dar nu vor putea obţine profituri excesive de pe urma consumatorilor casnici şi industriali, rata de profitabilitate a companiilor energetice urmând să fie stabilită de o agenţie specială. Se vede că cine vrea să rezolve o problemă caută soluţii, iar cine nu vrea caută scuze.

În viitorul destul de apropiat, efectele acestor măsuri se vor resimţi în economie. Atunci vom avea posibilitatea să vedem cât de bine o va duce România, elevul-model al FMI, comparându-i succesele cu ceea ce va realiza economia din Ungaria în contextul naţionalismului economic practicat de Victor Orban.

http://romanian.ruvr.ru/2013_09_30/Victor-Orban-propune-nationalizarea-companiilor-de-utilitati-5820/


De citit şi:

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Teodor Baconschi, 2011: "România nu a ajuns târziu și din întâmplare în construcția Europei unite, ci a participat încă de la început, prin voci precum Gafencu și Ciorănescu, la gândirea acestui proiect.Totodată, îmi permit să evoc în acest ilustru sediu ideea federalismului european, concept creștin-democrat căzut în desuetudine. Consider că a reînvia astăzi ideea Statelor Unite ale Europei nu este lipsit de importanță, ba chiar de o anumită urgență. Asistăm cu toții nu doar la o criză de creștere sau la o reticenţă a lărgirii Uniunii (enlargement fatigue), ci la o adevărată criză a spiritului european. Criza actuală nu e pur economică sau financiară, ci e o criză a valorilor fondatoare, a viziunii și a identității europene. Mai mult ca oricând, trebuie să evităm riscul revenirii, pe fondul crizei, a discursurilor naționaliste, xenofobe, rasiste. Tentația închiderii în sine e mare. O Europă care se îndoiește de beneficiile euro sau ale spațiului Schengen este deja o Europă în devoluție. Tocmai fiindcă știm că alternativa la partidele populare riscă să fie partidele populiste, dorim să creăm în România o Mișcare Populară cu vocație majoritară, asemănătoare cu UMP în Franța sau PDL în Italia. Europa are nevoie să mențină în guvernele naționale partide populare capabile să răspundă întreitului imperativ al momentului: să reformeze în spiritul responsabilității, să se opună populismului crescând al stângii și al extremei drepte, și să continue construcția europeană. În fine, criza Europei nu are ca soluţie resurgența discursului naționalist și redescoperirea frontierelor, ci determinarea creștin-democraților, a tuturor guvernelor și partidelor afiliate PPE, de a continua până la capăt proiectul Statelor Unite ale Europei, oricât de extrem ar părea acest lucru."


Postări populare (nu P.P.E. !):