UE s-a speriat de independenţa Ungariei

Vocea Rusiei:

În relaţiile dintre Uniunea Europeană şi Ungaria izbucneşte un nou scandal. Conform informaţiilor ziarului londonez The Financial Times, conducerea UE a decis să îngheţe fondurile prevăzute pentru Ungaria. Este vorba despre 2 miliarde de euro.

Se pare că UE este îngrijorată de independenţa politică şi economică crescândă a Ungariei şi este gata să treacă la măsuri destul de dure pentru întoarcerea controlului deplin asupra unuia dintre membrii ei.

„Auditul desfăşurat de UE a constatat deficienţele semnificative în sistemele de management şi control a opt programe ale Uniunii Europene” – aceasta este versiunea oficială a celor întâmplate, expusă de un reprezentant al Comisiei Europene în paginile cotidianului The Financial Times.

Îngheţarea unor fonduri de câteva miliarde de euro, asupra cărora s-a convenit anterior, este o măsură practicată de Bruxelles poate doar faţă de problematica Grecie. Până în prezent, Ungaria nu era considerată o ţară cu probleme financiare şi economice. Însă în plan politic, Budapesta devine într-adevăr o problemă tot mai gravă pentru conducerea UE.

Potrivit ziarului londonez The Guardian, Uniunea Europeană este supărată nu atât din cauza măsurilor anti-democratice ale premierului maghiar, cât de independenţa sa faţă de sistemul financiar global. În momentul de faţă, Cabinetul de miniştri al lui Orban este singurul guvern european care a introdus impozit pe tranzacţiile bancare. În 2013, impozitele pentru companiile energetice şi întreprinderile de alimentare cu apă au crescut de la 8% la 11%. Banca Centrală a Ungariei a hotărât să acorde împrumuturi speciale cu dobânzi mici (sub 10%), în unele cazuri chiar fără perceperea de dobânzi, întreprinderilor mici pentru creşterea economică. Enumerând aceste măsuri, The Guardian dă de înţeles că astfel de măsuri pot fi un exemplu negativ pentru guvernele altor ţări din UE, în primul rând, pentru vecinii Ungariei din Europa Centrală şi de Est. Iar acest lucru poate duce la o opoziţie regională periculoasă pentru Uniunea Europeană faţă de propriile modele anticriză „infailibile”, elaborate sub presiunea atotputernicei Germanii.

Noua rundă de confruntare dintre Bruxelles şi Budapesta a urmat după o revizuire a relaţiilor dintre Ungaria şi FMI. La mijlocul lunii iulie, Gyorgy Matolcsy, directorul Băncii Naţionale din Ungaria, a trimis o scrisoare directorului executiv al FMI, Christine Lagarde, cu cererea de a închide reprezentanţele din Ungaria ale acestei instituţii financiare şi de a părăsi ţara. Drept argument s-a adus intenţia Guvernului maghiar de a plăti anticipat, până la sfârşitul acestui an, toată datoria externă. Termenul prevăzut de acordul cu FMI este până la sfârşitul anului 2014.

Este tot mai evident faptul că Ungaria a decis să se distanţeze cât se poate de mult atât de organele centrale ale UE, cât şi de instituţiile financiare internaţionale. Şi este foarte posibil ca exemplul Ungariei să fie urmat şi de alte ţări.