Postări
Planul nu se oprește "doar" la crearea unui "stat european", merge în direcția dizolvării NATO.
Foreign Ministers’ group on the Future of Europe
Chairman’s Statement for an Interim Report
15 June 2012
15 June 2012
The time for a debate on the Future of Europe is now
Zece miniştri de externe europeni vor să transforme
UE într-o federaţie pe modelul SUA, cu un preşedinte al CE ales direct
şi un PE cu două camere. Miza este întărirea instituţiilor comunitare,
precum Comisia şi Parlamentul European, în dauna puterii
disproporţionate a şefilor de state şi de guverne.
Dacă
Tratatul de la Lisabona a dat o putere mult prea mare Consiliului
European, dominat de dispute legate de interese naţionale şi de pierdere
a suveranităţii, mai ales după izbucnirea crizei, „grupul viitorului”
iniţiat de ministrul german de Externe Guido Westerwelle propune o
întărire a pilonului supranaţional, comunitar al UE, în dauna celui
interguvernamental. Astfel preşedintele Comisiei Europene ar urma să fie
ales direct prin sufragiu universal şi ar avea dreptul să-şi constituie
singur o echipă guvernamentală, devenind cel mai puternic om politic
din Europa.
În locul Consiliului European şi a Consiliului de Miniştri al UE, ar urma să fie instituită o a doua cameră, a statelor, în Parlamentul European. Miniştrii de externe ai Austriei, Belgiei, Danemarcei, Italiei, Germaniei, Luxemburgului, Olandei, Poloniei, Portugaliei şi Spaniei au prezentat aceste propuneri preşedintelui Comisiei Europene Jose Manuel Barosso, preşedintelui Consiliului European Herman Van Rompuy, preşedintelui Băncii Centrale Mario Draghi şi liderului eurogrupului Jean Claude Juncker.
În locul Consiliului European şi a Consiliului de Miniştri al UE, ar urma să fie instituită o a doua cameră, a statelor, în Parlamentul European. Miniştrii de externe ai Austriei, Belgiei, Danemarcei, Italiei, Germaniei, Luxemburgului, Olandei, Poloniei, Portugaliei şi Spaniei au prezentat aceste propuneri preşedintelui Comisiei Europene Jose Manuel Barosso, preşedintelui Consiliului European Herman Van Rompuy, preşedintelui Băncii Centrale Mario Draghi şi liderului eurogrupului Jean Claude Juncker.
In the long term, this means a “European Defense Policy,” which could include a “European Army” for some nations, the report said. When it comes to defense policy, “most foreign ministers feel that we should be more ambitious,” says the report.
In the shorter term, the European External Action Service (eeas)—the EU’s diplomatic, intelligence and military unit—must “be strengthened more.” The EU also needs “a more dynamic Common Security and Defense Policy, stronger EEAS planning and command capabilities for civil-military operations, more pooling and sharing.”
The report also says, “We should also aim for a common seat in international organizations,” presumably referring to the EU’s longstanding goal of gaining a seat on the UN Security Council.
The group plans to continue meeting, focusing especially on how to make Europe “a global player.”
In the shorter term, the European External Action Service (eeas)—the EU’s diplomatic, intelligence and military unit—must “be strengthened more.” The EU also needs “a more dynamic Common Security and Defense Policy, stronger EEAS planning and command capabilities for civil-military operations, more pooling and sharing.”
The report also says, “We should also aim for a common seat in international organizations,” presumably referring to the EU’s longstanding goal of gaining a seat on the UN Security Council.
The group plans to continue meeting, focusing especially on how to make Europe “a global player.”
Traducerea pasajului:
Pe termen lung, acest lucru înseamnă o "Politică de Apărare Europeană", care ar putea include o "armată europeană" pentru unele naţiuni, spune raportul. Când vine vorba despre politica de apărare, "majoritatea miniştrilor de externe [care ? desigur, majoritatea dintre cei 27, nu cei 10 ori o majoritate dintre ei !] consideră că ar trebui să fim mai ambiţioși", spune raportul.
Pe termen scurt, Serviciul European pentru Acţiune Externă (SEAE) - corpul diplomatico-militaro-informativ al UE - trebuie "să fie consolidat mai mult." UE are nevoie, de asemenea, "de o Politică de Securitate și Apărare Comună mai dinamică şi capabilități de planificare și comandă ale EEAS/SEAE mai puternice pentru operațiuni civil-militare, mai multă punere în comun şi partajare a resurselor (militare)".
De asemenea, raportul spune: "Noi ar trebui să urmărim, de asemenea, obținerea unui loc comun în cadrul organizaţiilor internaţionale", probabil referindu-se la obiectivul pe termen lung al UE de a obţine un loc în Consiliul de Securitate al ONU.
Grupul intenţionează să continue reuniunile, concentrându-se în special pe metodele de a face din Europa "un actor global."
- 'Care este locul României într-o Uniune Europeană extinsă?' - Discursul Excelenței Sale Adrian Năstase, Prim-ministru al României, European Policy Center - Bruxelles, 6 iunie 2002:
Exista însa o serie de riscuri care
arunca o umbra asupra acestor perspective luminoase. În primul rând
aceasta fereastra de oportunitate nu va dura mult. Consider ca Uniunea
nu mai are decât câtiva ani ca sa se afirme ca un câstigator al scenei
globale. În al doilea rând, UE trebuie sa-si defineasca cât mai curând
pozitia fata de centrele de putere. Care este viitorul relatiei
trans-Atlantice, care ar fi cea mai buna politica fata de Rusia, cum
putem aborda China? Cum putem mentine echilibrul între acesti actori, mai ales în ceea ce priveste Rusia si SUA? ["echilibrul" ?! cum, adică? UE nu este un aliat/partener al SUA ?]
În al treilea rând, cum îsi va juca Europa rolul în diversele crize
internationale. Consider ca aceia care vor reusi sa aduca pacea în
Orientul Mijlociu vor deveni unii dintre viitori leaderi ai lumii.[...]
Ambasadorii
statelor NATO s-au reunit, incepand de luni, la Bruxelles pentru a
discuta despre planurile de dezvoltare a capacitatilor militare ale
Uniunii Europene, catalizate in aceste zile de dezbaterea privind
adoptarea Constitutiei Europei unite. Organizata la cererea expresa a
Statelor Unite, care afirma ca dimensiunea militara a UE ameninta Alianta Nord-Atlantica,
reuniunea speciala de la Bruxelles avea ca scop declarat sa-i ofere
informatii despre planurile europene ambasadorului american la NATO,
insa unul dintre mobiluri este negocierea aspectelor de securitate si
aparare ale viitoarei UE intre europenii din „vechea“ si „noua“ Europa,
concomitent cu aplanarea anxietatii americane cu privire la subminarea
NATO de catre dimensiunea miliara europena.
Dupa
ce, saptamana trecuta, o intalnire similara a degenerat in dispute
tensionate, atmosfera la discutiile de luni si marti a fost ceva mai
linistita. Cu toate ca, pana ieri, nici un rezultat nu parea previzibil,
purtatorul de cuvant al NATO, Jamie Shea, a tinut sa sublineze, dupa
prima zi de discutii, ca atmosfera este foarte buna si ca toti
reprezentantii celor 19 state au cazut de acord ca „nimeni nu vrea sa
faca rau Aliantei“. „Cea mai rea situatie ar fi, sincer, daca nici una
dintre parti nu ar vrea sa discute despre asta“, a mai adaugat Shea,
incercand sa imbunatateasca perceptia publica despre discutiile de la
Bruxelles. Dupa schimburile de replici care au sugerat o acutizare a
divergentelor transatlantice, diplomatii de pe ambele maluri ale
Atlanticului au incercat sa minimalizeze importanta reuniunii din
capitala belgiana.
Intalnirea ambasadorilor NATO a fost solicitata, saptamana trecuta, de reprezentantul SUA, Nicholas Burns, care a semnalat ca Washingtonul este alarmat de ideea franco-germana de a infiinta un cartier general al viitoarelor forte europene, separat de structurile Aliantei. Neavand parghii pentru a influenta dezbaterile dintre membrii UE, Burns a solictiat ca cei 17 aliatii europeni din NATO, multi dintre ei membri ai UE, sa explice, la reuniunea speciala, ce se va intampla cu proiectul militar al UE. El a reamintit de criza aparuta in momentul cand Franta, Belgia si Germania, statele care sustin acum ideea cartierului general european, au refuzat, inaintea conflictului din Irak, sa voteze pentru acordarea de asistenta Turciei. Mai mult, Burns a deschis in presa britanica dezbaterea despre viitorul NATO dupa razboiul rece, afirmand ca Alianta are acum ca scop protejarea tututor membrilor ei, fie ei europeni sau nord-americani, de amenintarea terorismului international, oriunde in lume ar prinde forma acest fenomen. Declaratia cu privire la rostul Aliantei, facuta de Burns in presa britanica, a fost o incercare de revalorizare a importantei NATO in ochii publicului si implicit a Guvernului britanic. Statele Unite au devenit extrem de ingrijorate in privinta ideii apararii europene dupa ce Marea Britanie a semnalat o schimbare de pozitie fata de proiectul militar al UE, dupa summitul Chirac-Schröder-Blair de la Berlin. Londra, aliatul fidel al Washingtonului, a decis, o data cu reimprospatarea echipei de politica externa a premierului Blair, sa sprijine proiectul de aparare europeana, afirmand ca este de acord cu o intarire a puterii militare a UE care sa actioneze complementar Aliantei. Adoptand rolul delicat de mediator al divergentelor transatlantice, Marea Britanie spera sa ghideze dezbaterea din UE catre o solutie care sa protejeze si interesele Aliantei, nefiind de acord cu ideea franco-germana a cartierului general european si nici cu introducerea in Constitutia europeana a clauzei de aparare comuna, care ar dubla articolul 5 din Tratatul Atlanticului de Nord.
Intalnirea ambasadorilor NATO a fost solicitata, saptamana trecuta, de reprezentantul SUA, Nicholas Burns, care a semnalat ca Washingtonul este alarmat de ideea franco-germana de a infiinta un cartier general al viitoarelor forte europene, separat de structurile Aliantei. Neavand parghii pentru a influenta dezbaterile dintre membrii UE, Burns a solictiat ca cei 17 aliatii europeni din NATO, multi dintre ei membri ai UE, sa explice, la reuniunea speciala, ce se va intampla cu proiectul militar al UE. El a reamintit de criza aparuta in momentul cand Franta, Belgia si Germania, statele care sustin acum ideea cartierului general european, au refuzat, inaintea conflictului din Irak, sa voteze pentru acordarea de asistenta Turciei. Mai mult, Burns a deschis in presa britanica dezbaterea despre viitorul NATO dupa razboiul rece, afirmand ca Alianta are acum ca scop protejarea tututor membrilor ei, fie ei europeni sau nord-americani, de amenintarea terorismului international, oriunde in lume ar prinde forma acest fenomen. Declaratia cu privire la rostul Aliantei, facuta de Burns in presa britanica, a fost o incercare de revalorizare a importantei NATO in ochii publicului si implicit a Guvernului britanic. Statele Unite au devenit extrem de ingrijorate in privinta ideii apararii europene dupa ce Marea Britanie a semnalat o schimbare de pozitie fata de proiectul militar al UE, dupa summitul Chirac-Schröder-Blair de la Berlin. Londra, aliatul fidel al Washingtonului, a decis, o data cu reimprospatarea echipei de politica externa a premierului Blair, sa sprijine proiectul de aparare europeana, afirmand ca este de acord cu o intarire a puterii militare a UE care sa actioneze complementar Aliantei. Adoptand rolul delicat de mediator al divergentelor transatlantice, Marea Britanie spera sa ghideze dezbaterea din UE catre o solutie care sa protejeze si interesele Aliantei, nefiind de acord cu ideea franco-germana a cartierului general european si nici cu introducerea in Constitutia europeana a clauzei de aparare comuna, care ar dubla articolul 5 din Tratatul Atlanticului de Nord.
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu