23 mai 2012

Pâi, tocmai de-aia !



Pâi, tocmai de-aia deficitele "nu mai pot fi finanţate prin credit", că se respectă eurodiktatul fiscal !


Stânga şi dreapta în contextul austerităţii

Cu ani în urmă, imediat după 1990, când o dezbatere publică pe aceste teme era dificilă nu numai din cauza lipsei informaţiilor relevante, dar şi din cauza structurii economiei româneşti care nu putea fi considerată o economie de piaţă, dezbaterile din plenul parlamentului erau singurele surse de informare. Or, încă de pe atunci opoziţia liberală (mai ales tinerii liberali desprinşi din PNL) criticau dur bugetele lui Nicolae Văcăroiu şi Florin Georgescu, cerând deficite mari orientate către dezvoltare. E adevărat că esenţa politicii duse de opoziţie pe vremea aceea consta în demantelarea economiei comuniste, retragerea subvenţiilor pentru industriile neprofitabile şi privatizarea pe scară largă, dar, în expunerea ideilor generale cu valoare mai curând teoretică, reveneau mereu propunerile legate de deficit şi dezvoltare. Cu siguranţă lumea era alta şi modelul occidental, aflat pe atunci la apogeul său, funcţiona irezistibil.

Aşadar ar trebui ca discuţia despre deficite şi gradul de îndatorare să fie mai bine încadrată căci altfel se perpetuează o mulţime de confuzii de care pot profita malonest ambele tabere. Preşedintele Franţei, bunăoară, susţine, continuând un discurs din campania electorală, că nu poate accepta pactul fiscal câtă vreme nu prevede măsuri de creştere economică. Francois Hollande sugerează astfel că interlocutorii săi de dreapta s-ar împotrivi creşterii, ceea ce este cu siguranţă greşit. Este o tactică de delegitimare care a avut succes în campanie, dar care se va lovi cu siguranţă de altă replică pe plan european.

În România există tentaţia inversă. Partizanii PDL sugereau, până nu demult, că stânga ar face din creşterea îndatorării o doctrină proprie şi avertizau că venirea la putere a opoziţiei ar fi un dezastru inimaginabil.

Stânga şi dreapta a trebui în orice caz să-şi regândească politicile şi chiar să se redefinească pe sine în noul context în care deficitele nu mai pot fi finanţate prin credit.

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Călin Popescu-Tăriceanu, 2008: "Vom da astăzi, în Parlamentul României, un vot istoric - votul pentru ratificarea Tratatului de reformă al Uniunii Europene. Pentru România este mai mult decât un moment festiv. Ratificarea Tratatului de reformă marchează o etapă. Spun acest lucru din două motive. Pe de o parte, este o primă etapă pe care noi am parcurs-o în cadrul Uniunii Europene, după aderarea de la 1 ianuarie 2007. Am avut şansa să contribuim la negocierea şi la construirea acestui Tratat, beneficiind de aceleaşi drepturi şi având aceleaşi obligaţii ca oricare altă ţară europeană. Este cel dintâi tratat european semnat de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat şi semnat în format UE 27. Pentru toate aceste motive, odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România îşi pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat şi au decis alţii. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în urmă cu trei ani, prin votul dumneavoastră, România a ratificat Tratatul constituţional ["Constituţia UE", caducă], odată cu ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aşa cum ştiţi, Tratatul constituţional nu a putut intra în vigoare. Din fericire, aşa cum noi am susţinut în timpul negocierilor, inovaţiile din acest document au fost preluate în Tratatul de la Lisabona. Aceste inovaţii sunt un pas înainte faţă de tratatele europene în vigoare acum."

 

Postări populare: