Masoneria vs România

Dragoș Paul Aligică (contributors.ro):

Fenomenul Frunzăverde: Ambiguități care necesită o clarificare urgentă

Privind lucrurile din perspectiva cetateanului obisnuit si judecand detasat, pe baza informatiilor publice la care acesta are acces, este greu sa eviti concluzia ca masoneria are o problema de imagine in Romania postcomunista. Lasand la o parte bagajul de mituri, fabulatii si speculatii, calomnii, absurditati si teorii ale conspiratiei, toate parazitand in mod traditional imaginea publica a acestei vechi organizatii fraternale, in Romania post-comunista toata chestiunea a fost amplificata de o gestionare atat de dezastruoasa a imaginii incat nu poti sa nu te intrebi: “Domnule, daca oamenii astia sunt sau se vor asa de influenti, si vor si pot sa faca binele, cum Dumnezeu de nu pot sa-si inceapa lucrarea in cauza facand un pustiu de bine propriei imagini?!”

Daca romanul obisnuit este neinformat sau are o perceptie negativa, poate ca nu e numai vina prejudecatilor, ingustimii sale de vederi sau propagandei. Cum si ce afla romanul obisnuit din presa despre aceasta venerabila organizatie fraternala?

Aberatiile pseudo-intelectuale de un elitism semidoct si desuet de tipul celor promovate la limita bufoneriei in anii 90 de un Dan-Amedeo Lazarescu. Din cand in cand, un scandal cu mize neclare, traversand pasager paginile ziarelor: personaje cu titluri pretentioase se cearta pentru niste titluri si jurisdictii obscure, acuzandu-se reciproc de fapte pe care de obicei le asociem cu strategia si tactica luptelor politice din primariile comunale. Cate un comunicat cvasi-neinteligibil pe teme irelevante si cvasi-neinteligibile in urma unui eveniment public cvasi-neinteligibil urmat de o excursie cu autocarul. Si, mai grav: speculatii si zvonuri despre asocierea dintre importante figuri publice si coruptie, mediata de variabila intermediara “masonerie”…

Sigur ca e nedrept sa reduci imaginea, activitatea, telurile si principiile nobilei traditii la aceasta caricatura. Intelegem ca masoneria este altceva. Dar asta este realitatea locala: asa se vad lucrurile din afara, la noi. Si imaginea conteaza. Daca mesajul de mai sus nu place, nu mesagerul este cel ce trebuie acuzat.

Mai nou, ca si cand nu ajungeau toate cele de mai sus, acum masoneria romana s-a mai trezit in brate si cu fenomenul Frunzaverde. Pare o bomba cu ceas, si daca tot ne-am apucat sa spunem lucrurilor pe nume, e bine sa explicam cum se vad lucrurile din afara. Care sunt semnificatiile si implicatiile in interor, nu mai e problema noastra. Din nou, daca mesajul ce urmeaza in continuare nu place, nu mesagerul este cel ce trebuie acuzat.

Frunzaverde, o stie toata lumea, caci a avut domnia sa grija de asta, e mason. Nu oricum: “mare”. Fie prin eforturile sale, fie prin accident, la ora actuala Frunzaverde este asociat intrinsec in ochii publicului cu aceasta organizatie fraternala. Probabil nu exista cineva mai vizibil si recognoscibil public ca figura masonica decat dumnealui: face si desface sub aura retelelor fraternale, de la episcopi la guverne, de la afaceri locale la aliante nationale. Place sau nu, reala sau nu, aceasta este imaginea.

Observand detasat lucrurile, nu poti sa nu te intrebi: Este masoneria romana confortabila cu aceasta asociere? Este satisfacuta cu imaginea? Se simte confortabila cu bagajul adus de caracterul, conduita, asociatii si faptele domnului in cauza? Ii convine faptul ca imaginea ei este acum legata intrinsec de legendele urbane privindu-l pe domnul Frunzaverde?

Mai nou, acesta s-a ilustrat prin ceva ce nu poate fi calificat altfel decat ca un abject act de tradare politica. Un act in care chestiunea caracterului, loialitatii, responsabilitatii si a unor minime standarde de conduita in viata politica au fost puse pe tapet in mod lipsit de echivoc. Tot ceea reiese public despre caracterul si faptele acestui personaj e de asa natura ca genereaza in ochii oricui (victime sau beneficiari ai actului sau) aceeasi reactie profunda specifica naturii umane in fata tradatorului: repulsia morala, dincolo de partipriuri si doctrine. Faptul ca abjectia acestui act cadreaza foarte bine paternului mai larg definitoriu pentru acest domn, nu face decat sa intareasca aceasta repulsie.

Deci, observand detasat lucrurile, nu poti sa nu te intrebi: Este masoneria romana confortabila cu aceasta asociere? Ce sa intelegem: Cand il vedem pe Frunzaverde, vedem o mostra a masoneriei romane la lucru in spatiul public? Sau vedem o forma patologic-degenerata a acesteia? Sau vedem ceva ce nu are nimic de a face cu masoneria si e doar o imagine publica abil si manipulativ construita de un con-artist? Ce are masoneria de spus in aceasta privinta? Il imbratiseaza pe domnul in cauza? Sau se delimiteaza de el?

Intrebarea de mai sus este mai importanta decat pare. Ea are o relavanta ce depaseste sfera relatiilor publice caci nu priveste doar problema imaginii masoneriei romanesti. Daca era doar asta, poate ca nu ar fi trebuit sa ne pese prea mult. Daca o firma sau corporatie vrea sa aiba ca purtator de imagine publica o persona compromisa moral si social, e problema ei. Pur si simplu iei nota. Si mergi mai departe.

Problema este insa mult mai grava. Actiunile marca Frunzaverde au implicatii serioase pentru viata publica romaneasca. Si aici lucrurile se complica:

(a) Manevrele lui Frunzaverde au contribuit la caderea unui guvern si la distrugerea din interior a unei coalitii parlamentare. Fapt.

(b) Din datele publice reiese ca Frunzaverde si asociatii sai au fost parte a unei miscari coordonate transpartinic (lucru repetat public de catre acesta de mai multe ori). Fapt.

(c) Actiunile lui Frunzaverde au contribuit la caderea unui guvern condus de persoana considerata in mediile diplomatice si de informatii occidentale ca fiind garantul continuarii procesului de occidentalizare si reforma in Romania in urmatorul ciclu electoral. Fapt.

(d) Aceste actiuni au dus la instalarea unei noi puteri ce s-a delimitat radical de puterea anterioara. Fapt.

(e) Noua putere anunta public in Parlamentul Romaniei intentia de reorientare sau de recalibrare a directiei politicii externe romanesti, de la Vest catre Est. Fapt.

(f) Noua putere anunta public existenta unor canale de comunicare si coordonare informale intre noile autoritati de la Bucuresti si importanti lideri non-occidentali aflati la carma unor state ce vad in mod traditional Romania ca parte a sferei lor de influenta. Fapt.

(g) Noua putere anunta programatic ca obiectiv distrugerea opozitiei reformiste si prooccidentale. Fapt.

(h) Noua putere trece rapid in Parlament o lege recunoscuta de toata lumea (inclusiv proprii suporteri) ca fiind menita sa reduca la minimum si sa incapaciteze viitoarea opozitie parlamentare. Fapt.

(i) Noua putere ia imediat masuri de natura economica menite sa submineze interdependenta cu partenerii occidentali si sa sporeasca dependenta fata de resurse non-occidentale. Fapt.

(j) Noua putere porneste imediat o campanie de incapacitare pe plan extern a Presedintelui Romaniei (recunoscut de cancelariile occidentale ca principalul vector al pro-occidentalimsului romanesc). Fapt.

(k) Noua putere da semnale tot mai clare ca vrea sa impinga Romania in directia unei crize constitutionale desi este evident ca in actualele conditii economice internationale o criza constitutionala ar impinge imediat tara intr-o criza economica si politica majora, cu implicatii incalculabile. Fapt.

Acestea sunt faptele. Nu sunt interpretari, nu sunt specualtii. Sunt fapte verificabile din surse deschise, publice. Defectiunea Frunzaverde din PDL a pus in miscare o serie de evenimente cu potentiale implicatii majore. Suntem in fata unor evolutii factuale ce nu au nimic speculativ si care se pot tranforma rapid intr-un punct de turnura in istoria noastra contemporana. In aceste conditii, fenomenul Frunzaverde nu mai este o chestiune de PR si imagine publica a unei asociatii fraternale sau alta. Este o problema publica fata de care sunt necesare clarificari publice.

Avem tot dreptul sa ne intrebam in ce masura acest lant de evenimente este sau nu este un simplu accident. Avem in fata o serie de coincidente sau e vorba de altceva? Daca nu sunt coincidente, avem tot dreptul sa ne intrebam in ce masura tot acest lant de evenimente pornit si teoretizat de Frunzaverde si asociatii sai, reprezinta in acelasi timp o evolutie girata de organizatia fraternala din care acesta face parte. Pe scurt: este organizatia fraternala in cauza implicata in toate aceste desfasurari? Le gireaza? Aproba sau dezaproba aceste evolutii?

Nu e vorba de teorii ale conspiratiei. Este vorba de o serie de fapte, de evolutii publice. Sa notez aici ca in ceea ce ma priveste, inclin sa cred inca in ipoteza unor serii de coincidente. Dar… lumea vorbeste. Sa notam ca nu am introdus in ecuatie pana acum niciun zvon sau speculatie. Daca am face acest pas, atunci lucrurile ar fi si mai delicate.

Vezi declaratiile recente ale d-lui V. Hrebenciuc relativ la organizarea si coordonarea din culise a miscarilor de strada din Piata Universitatii, in Ianuarie. Vezi speculatiile privind regruparea in jurul PNL a fortelor organizatiilor fraternale cu scopul de a distruge infrastructura teritoriala a principalului partid de opozitie. Aici suntem in zona speculatiilor si zvonurilor. Fapt este insa ca aceste speculatii si altele ca ele, circula. Vrem, nu vrem, culisele zumzaie. Bazate pe fapte sau nu, zvonurile exista si se raspandesc. Teorema lui Thomas ne spune ca evenimente imaginare dar care in mintea oamenilor sunt considerate ca reale, sunt reale in implicatiile lor. Sa fim atenti. Implicatiile in astfel de situatii sunt reale si de cele mai mult ori nu pozitive.

Romanii au o aplecare spre teorii ale conspiratiei. Multe dintre aceste teorii pivoteaza pe fragmente de informatie, pe stereotipii si prejudecati privind natura si scopurile organizatiilor fraternale de tip masonic. Nu trebuie sa alimentam aceasta aplecare. Ca sa intelegem rapid si clar ce se intampla in spatiul nostru public in aceste zile (si slava Domului, lista de mai sus arata ca se intampla ceva) trebuie sa degajam rapid terenul de elementul speculativ. Avem deja o lista de fapte foarte ingrijoratoare. Trebuie sa le intelegem cat mai repede semnificatia si trebuie sa o facem realist, separand speculatia de datele concrete din teren. Ultimul lucru de care mai avem nevoie acum e sa amestecam in perceptia publica evenimente reale, ce tin de jocul geopolitic, cu evenimente imaginare, ce tin de teoria conspiratiei. Avem nevoie sa intelegem evenimentele reale care sunt, sa repetam, ingrijoratoare, indiferent daca sunt un accident sau daca sunt parte a unui plan. Si s-o facem cat mai rapid.

Pe scurt, un lucru este esential in acest moment: Sa fie clarificata relatia ambigua intre actiunile d-lui Frunzaverde si organizatiile fraternale, ambiguitate cultivata deliberat de catre acesta, ca instrument politic si de influenta sociala. Este in interesul tuturor partilor, in primul rand al organizatiilor fraternale relevante. Chiar si daca vorbim aici de “tigri de hartie” si totul este un accident sau un bluf, clarificarile sunt binevenite pentru toata lumea. Sa nu uitam teorema lui Thomas: evenimente imaginare dar care in mintea oamenilor sunt considerate ca reale, sunt reale in implicatiile lor. Fapt.

>> Dezertarea lui Frunzăverde la PNL - o operațiune masonică sută la sută (Curentul)

>> Constituția României, Articolul 40: Dreptul de asociere; Alineatul (4): "Asociațiile cu caracter secret sunt interzise".