Blănculescu: România va ieși din UE, împreună cu celelalte state subdezvoltate

Business24

Situatia europeana se inrautateste pe zi ce trece, iar viitorul uniunii monetare nu este sigur. Conform unor economisti internationali, in urmatorii trei-cinci ani, zona euro va fi formata doar din patru state, lucru care nu intra neaparat la capitolul "fictiune".

Desigur, spun economistii, uniunea monetara ar fi mult mai puternica, politicile fiscale fiind cu adevarat aplicate in statele despre care oficialii PIMCO spun ca vor forma noua zona euro - Spania, Franta, Italia si, bineinteles, Germania.

"E un scenariu, insa mi se pare un termen foarte scurt. E un scenariu spre care, in mod normal, ar trebui sa se indrepte Uniunea Europeana. O uniune nu poate sa existe decat daca statele membre sunt relativ de aceleasi dimensiuni. Aici ne regasim in fata unei Uniuni cu trei categorii de state - foarte dezvoltate economic, normal si slab. Neexistand o omogenitate, nu putem sa vorbim de o uniune," a declarat economistul Ionel Blanculescu, pentru Business24.

Conform acestuia, Uniunea Europeana nu poate exista in forma actuala din cauza diferentelor majore dintre statele membre. Economistului i se pare insa ca ideea celor de la PIMCO e o presupunere hazardata, Uniunea urmand sa fie formata din mai mult de patru state.

"Vor fi eliminate statele slab dezvoltate, precum Romania, Bulgaria, Grecia, Portugalia, Spania. Acestea probabil ca vor iesi din Uniune si vor ramane numai statele foarte dezvoltate", spune Blanculescu.

Dupa parerea sa, in viitoarea Uniune Europeana vor intra state de calibrul Germaniei, precum Marea Britanie, Italia, Franta.

"E un scenariu pertinent ca Uniunea, mai ales dupa ce experimentul Grecia se va finaliza, sa isi revizuiasca proiectiile de existenta pe viitor, dar e foarte greu la momentul acesta sa stabilim cine va fi in Uniune si cine va pleca", declara economistul roman.

Europa, o bomba cu ceas

In acest moment, situatia internationala este instabila nu numai din punct de vedere economic, ci si politic. Cetatenii tarilor cu probleme se revolta si pun piciorul in prag, strigand in gura mare ca s-au saturat de masuri de austeritate. Si pe buna dreptate. Somajul a atins cote record, mai ales in randul tinerilor, puterea de cumparare a europenilor a scazut considerabil, iar guvernele nu promit altceva decat noi masuri de austeritate, reduceri de cheltuieli, care de cele mai multe ori inseamna reduceri salariale ori concedieri in masa.

Unele grupari politice, cu precadere cele din opozitie, au vazut acest lucru si au profitat de situatie, promitand renuntarea la aceste masuri si introducerea de politici de crestere economica. Opt din 17 guverne din zona euro au fost demise, in mare parte din cauza masurilor nepopulare, dar si a jocurilor politice care caracterizeaza anii electorali.

Mai rau, Europa sta in acest moment pe un butoi cu pulbere, pe nume Grecia. Instabilitatea politica de aici a aruncat pietele financiare in aer, a depreciat moneda unica si a bagat frica in investitori. Refuzul partidului de extrema stanga, care si-a castigat locul in Parlament cu un numar considerabil de voturi, de a admite ca Grecia are nevoie de masuri de austeritate, alaturi de dorinta acestora ca intelegerea dintre guvernul elen, Uniunea Europeana si FMI sa fie anulata, ar putea impinge Grecia afara din zona euro.

Renuntarea la moneda unica ar putea avea efecte grave pentru Grecia. De la posibilul faliment al bancilor, retragerea capitalurilor si pana la problemele tehnice de reconversie a monedei, lista necazurilor este lunga. Un oficial grec vorbea chiar de posibilitatea pornirii unui razboi civil.

Exitul Greciei si problemele economice, politice si sociale nascute din aceasta plecare sunt doar varful iceberg-ului necazurilor europenilor, numeroase economii din zona urmand urmeze statul elen precum piesele unui joc de domino.