"Avem obligaţia să le spunem românilor adevărul, pe care Guvernul şi Mihai Răzvan Ungureanu îl ascund publicului larg. Şi azi, ultima zi de semnare a contractului, nu se ştiu condiţiile în care se va semna. Conform declaraţiilor oficiale, se negociază. Nu se ştie cine e în spatele companiei care a câştigat licitaţia. Tot azi aflăm că reprezentantii Guvernului au dezinformat - nu se va primi niciun euro azi, ci, eventual, după 135 de zile, aceşti 200 de milioane, pe care firma respectivă nu îi are în cont, vor intra".
Ponta (azi)
Dezastrul Cupru Min este unul anunţat încă din 2006 şi pregătit pe parcurs cu alte H.G. care o modificau pe cea iniţială. PSD sprijinea guvernul Tăriceanu 2, nu a zis nimic atunci, poate chiar a şi votat H.G. nr. 347/2008 şi H.G. nr. 1.226/2008. Astfel, se poate considera că toate partidele parlamentare sunt implicate în această chestiune. Ungureanu era membru al guvernului din partea PnL şi a votat în guvern H.G. nr. 590/2006 (în 2008 era la SIE).
Hotarârea de Guvern nr. 590 din 3 mai 2006
Hotărârea de Guvern nr. 347 din 26 martie 2008
Hotărârea de Guvern 1226 din 1 octombrie 2008
Nota de fundamentare la Hotărârea Guvernului nr. 1226 din 1 octombrie 2008
UE insista ca nu cumva statul să facă să funcţioneze capacităţile sortite vânzării (text din nota de fundamentare):
Ca răspuns la solicitările noastre, prin scrisoarea nr.D/52058/23.05.2008, Comisia Europeană, atrage atenţia asupra anumitor aspecte privind procesul de privatizare al societăţilor care activează în sectorul minier, chiar şi după schimbarea metodei de vânzare a pachetului de acţiuni, realizată prin HG nr.347/2008.
Comisia precizează că metoda de privatizare aleasă de autorităţile romane în cele două cazuri este cea a licitaţiei, iar câştigătorul este cel care face cea mai mare ofertă, ceea ce asigură în principiu un proces de privatizare fără elemente de ajutor de stat.
Totuşi, după o analiză preliminară a materialelor transmise de partea romană, în speţă, draftul contractului de vânzare-cumpărare de acţiuni, experţii comunitari au identificat anumite aspecte, care creează suspiciuni privind eventuala implicare a ajutorului de stat, întrucât :
- prevede obligaţia cumpărătorului să „menţină obiectul de activitate” minim 10 ani după privatizarea societăţii;
- induce ideea existenţei unor datorii ale societăţii faţă de terţi;
- condiţionează privatizarea de existenţa contractului de cooperare încheiat cu Consorţiu, nepermiţând cumpărătorului să intervină în acesta, ceea ar putea conduce la reducerea preţului şi implicit la existenţa unor elemente de ajutor de stat în cadrul privatizării, care ar putea fi incompatibile.
În plus au fost solicitate explicaţii privind motivelor care au stat la baza deciziei de a introduce aceste condiţionări şi cum ar putea aceste condiţionări să fie aplicabile unui contract încheiat în baza unei licitaţii.
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu