06 aprilie 2012

De ce tace PnL şi l-a băgat la înaintare pe Ponta



"Avem obligaţia să le spunem românilor adevărul, pe care Guvernul şi Mihai Răzvan Ungureanu îl ascund publicului larg. Şi azi, ultima zi de semnare a contractului, nu se ştiu condiţiile în care se va semna. Conform declaraţiilor oficiale, se negociază. Nu se ştie cine e în spatele companiei care a câştigat licitaţia. Tot azi aflăm că reprezentantii Guvernului au dezinformat - nu se va primi niciun euro azi, ci, eventual, după 135 de zile, aceşti 200 de milioane, pe care firma respectivă nu îi are în cont, vor intra".
Ponta (azi)

Dezastrul Cupru Min este unul anunţat încă din 2006 şi pregătit pe parcurs cu alte H.G. care o modificau pe cea iniţială. PSD sprijinea guvernul Tăriceanu 2, nu a zis nimic atunci, poate chiar a şi votat H.G. nr. 347/2008 şi H.G. nr. 1.226/2008. Astfel, se poate considera că toate partidele parlamentare sunt implicate în această chestiune. Ungureanu era membru al guvernului din partea PnL şi a votat în guvern H.G. nr. 590/2006 (în 2008 era la SIE).

Hotarârea de Guvern nr. 590 din 3 mai 2006 

Hotărârea de Guvern nr. 347 din 26 martie 2008

Hotărârea de Guvern 1226 din 1 octombrie 2008

Nota de fundamentare la Hotărârea Guvernului nr. 1226 din 1 octombrie 2008

UE insista ca nu cumva statul să facă să funcţioneze capacităţile sortite vânzării (text din nota de fundamentare):
Ca răspuns la solicitările noastre, prin scrisoarea nr.D/52058/23.05.2008, Comisia Europeană, atrage atenţia asupra anumitor aspecte privind procesul de privatizare al societăţilor care activează în sectorul minier, chiar şi după schimbarea metodei de vânzare a pachetului de acţiuni, realizată prin HG nr.347/2008.

Comisia precizează că metoda de privatizare aleasă de autorităţile romane în cele două cazuri este cea a licitaţiei, iar câştigătorul este cel care face cea mai mare ofertă, ceea ce asigură în principiu un proces de privatizare fără elemente de ajutor de stat. 
Totuşi, după o analiză preliminară a materialelor transmise de partea romană, în speţă, draftul contractului de vânzare-cumpărare de acţiuni, experţii comunitari au identificat anumite aspecte, care creează suspiciuni privind eventuala implicare a ajutorului de stat, întrucât :
- prevede obligaţia cumpărătorului să „menţină obiectul de activitate” minim 10 ani după privatizarea societăţii;
- induce ideea existenţei unor datorii ale societăţii faţă de terţi;
- condiţionează privatizarea de existenţa contractului de cooperare încheiat cu Consorţiu, nepermiţând cumpărătorului să intervină în acesta, ceea ar putea conduce la reducerea preţului şi implicit la existenţa unor elemente de ajutor de stat în cadrul privatizării, care ar putea fi incompatibile.

În plus au fost solicitate explicaţii privind motivelor care au stat la baza deciziei de a introduce aceste condiţionări şi cum ar putea aceste condiţionări să fie aplicabile unui contract încheiat în baza unei licitaţii.

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Călin Popescu-Tăriceanu, 2008: "Vom da astăzi, în Parlamentul României, un vot istoric - votul pentru ratificarea Tratatului de reformă al Uniunii Europene. Pentru România este mai mult decât un moment festiv. Ratificarea Tratatului de reformă marchează o etapă. Spun acest lucru din două motive. Pe de o parte, este o primă etapă pe care noi am parcurs-o în cadrul Uniunii Europene, după aderarea de la 1 ianuarie 2007. Am avut şansa să contribuim la negocierea şi la construirea acestui Tratat, beneficiind de aceleaşi drepturi şi având aceleaşi obligaţii ca oricare altă ţară europeană. Este cel dintâi tratat european semnat de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat şi semnat în format UE 27. Pentru toate aceste motive, odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România îşi pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat şi au decis alţii. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în urmă cu trei ani, prin votul dumneavoastră, România a ratificat Tratatul constituţional ["Constituţia UE", caducă], odată cu ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aşa cum ştiţi, Tratatul constituţional nu a putut intra în vigoare. Din fericire, aşa cum noi am susţinut în timpul negocierilor, inovaţiile din acest document au fost preluate în Tratatul de la Lisabona. Aceste inovaţii sunt un pas înainte faţă de tratatele europene în vigoare acum."

 

Postări populare: