Ambiguități

O observație foarte interesantă a lui Marius Mioc (la Articolul 137 (2) din Constituție):

"În condițiile aderării la Uniunea Europeană, prin lege organică se poate recunoaște circulația și înlocuirea monedei naționale cu aceea a Uniunii Europene".
Deci conform Constituţiei, nu putem trece la euro decît cînd acesta va fi declarat oficial monedă a Uniunii Europene. Deocamdată numai o parte din statele UE folosesc euro. Această valută nu poate reprezenta "moneda Uniunii Europene" decît cînd absolut întreaga Uniune a trecut la euro.
Să întrebăm Curtea Constituţională?

Am căutat pe net informații despre statutul juridic al monedei euro, și iată ce am găsit:

În momentul lansării, la 1 ianuarie 1999, euro a devenit noua monedă oficială a 11 state membre, înlocuind, în două etape, vechile monede naţionale – precum marca germană şi francul francez. La început, euro a fost introdus ca monedă virtuală pentru efectuarea de operaţiuni de plată care nu implicau bancnote şi monede, precum şi în scopuri contabile, în timp ce vechile monede, considerate subunităţi ale euro, continuau să fie folosite pentru efectuarea de plăţi în numerar. Ulterior, la 1 ianuarie 2002, euro a fost introdus sub formă de bancnote şi monede.

Euro nu este moneda tuturor statelor membre. Două ţări (Danemarca şi Regatul Unit) au optat pentru clauza de neparticipare prevăzută în Tratat, iar restul (majoritatea noilor state membre şi Suedia) nu au îndeplinit criteriile stabilite în vederea adoptării monedei unice. În momentul în care le vor îndeplini, monedele lor naţionale vor fi înlocuite de euro.

http://ec.europa.eu/economy_finance/euro/index_ro.htm

Banca Centrală Europeană

Temeiul juridic pentru politica monetară unică îl reprezintă Tratatul de instituire a Comunităţii Europene şi Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale şi al Băncii Centrale Europene. Statutul stabileşte atât înfiinţarea BCE, cât şi a Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) la data de 1 iunie 1998. BCE a fost concepută ca nucleu al Eurosistemului şi al SEBC. BCE şi băncile centrale naţionale îndeplinesc împreună atribuţiile care le-au fost încredinţate. BCE dispune de personalitate juridică în conformitate cu dreptul public internaţional.

Sistemul European al Băncilor Centrale

SEBC include BCE şi băncile centrale naţionale (BCN) ale tuturor statelor membre ale UE, indiferent dacă acestea au adoptat sau nu moneda euro.

Eurosistemul

Eurosistemul este alcătuit din BCE şi BCN ale statelor care au adoptat moneda euro. Eurosistemul şi SEBC vor coexista atât timp cât vor exista state membre ale UE în afara zonei euro.

Zona euro
Zona euro cuprinde statele membre ale UE care au adoptat moneda euro. 

http://www.ecb.int/ecb/orga/escb/html/index.ro.html

Capitolul 11- Uniunea Economică şi Monetară

Cadrul general

Conform prevederilor Tratatului CE, un stat membru al UE este fie un stat membru care a adoptat moneda euro, fie un stat membru cu derogare de la adoptarea monedei unice, care este exonerat de unele din drepturile şi obligaţiile ce revin băncilor centrale naţionale membre ale Sistemului European al Băncilor Centrale. Ca urmare, în cazul băncilor centrale, aderarea la Uniunea Europeană presupune, din perspectiva îndeplinirii criteriilor juridice în vederea participării la Uniunea Economică şi Monetară, parcurgerea a două etape:

• etapa pre-aderare, care implică asigurarea compatibilităţii cu acquis-ul comunitar referitor la statele cu derogare de la adoptarea monedei euroşi
• etapa post-aderare, care presupune îndeplinirea criteriilor de convergenţă juridică în vederea adoptării monedei euro şi deci a participării la Eurosistem

 http://www.bnro.ro/Capitolul-11--Uniunea-Economica-si-Monetara-1257.aspx

STATELE IN DREPTUL INTERNATIONAL PUBLIC
SUBIECTELE DREPTULUI INTERNATIONAL
Sunt considerate subiecte ale dreptului international acele entitati, titulare de drepturi si obligatii internationale care participa direct la raporturile juridice reglementate de dreptul international.
In sistemul subiectelor de drept international, statul constituie un subiect fundamental, avand aceasta calitate in virtutea situatiei sale de entitate politica suverana,care, prin acord de vointa, creeaza dreptul international si determina statutul juridic al altor participanti la relatiile internationale.
Statul este subiect originar, direct si nemijlocit al dreptului international, cu capacitate deplina de a-si asuma totalitatea drepturilor si obligatiilor cu caracter international,indiferent de intinderea sa teritoriala, marimea populatiei, stadiul de dezvoltare. Personalitatea internationala a statului este o consecinta a faptului ca acesta constituie o entitate politica de sine statatoare,care are un loc central si o insemnatate majora in relatiile internationale.
Temeiul politic si juridic al calitatii sale, de subiect al dreptului international, il formeaza suveranitatea de stat, care determina caracterul si sfera de manifestare a acestei calitati. Suveranitatea defineste situatia fiecarui stat ca entitate independenta, ca participant, in conditii de deplina egalitate in drepturi, la raporturile interstatale si reprezinta, totodata, un criteriu obiectiv al personalitatii sale internationale.

http://facultate.regielive.ro/cursuri/drept/drept-international-public-curs-6-11792.html

PROTOCOL

privind Statutul Sistemului European al Bancilor Centrale si al Bancii Centrale Europene

Mai sunt nenumărate alte linkuri, dar nu am întâlnit nicio definiție a monedei euro ca fiind monedă a Uniunii Europene, ca atare (UE nu este stat, în primul rând, deci nu ar putea avea monedă proprie).

Nu vreau să spun că s-ar putea împiedica trecerea României la euro altfel decât prin referendum, revoluție, lovitură de stat sau alegeri care să aducă la putere partide dedicate interesului național.

Dar se poate folosi ambiguitatea din textul constituțional din 2003 pentru a întârzia dezastrul sau pentru a testa funcționalitatea Curții Constituționale în contextul interesului național. O eventuală aderare urmând a avea loc abia după cel puțin un referendum care ar modifica (și) Articolul 137, eventual și după un al doilea, pentru consultarea populației cu privire la trecerea la euro.

Să nu le dăm însă idei revizuitorilor constituționali (care și-au propus să ne cheme la referendum la anul sau în 2014) să modifice Articolul 137 într-un mod convenabil lor și neconvenabil nouă.