Și ce dacă chestiile astea sunt spuse de Năstase...

... citiți papirusul, nu fața mesagerului.

Invitatii Ziare.com Adrian Nastase: Tratatul fiscal. Improvizatie si bricolaj 

Preocupati de evolutiile din zona euro, membrii Uniunii Europene au hotarat sa introduca ordine si disciplina in bugetele statelor membre, prin adaugarea "regulii de aur" in interiorul Tratatului constitutiv al Uniunii. Surpriza - Marea Britanie, pentru ratiuni legate de City, a refuzat.

De aici incepe operatiunea de improvizatie si de bricolaj. In aceste conditii, ceilalti membri ai UE au hotarat sa coboare un etaj si in loc sa introduca "regula de aur" (regula compactului fiscal) intr-un tratat la nivel de state, l-au negociat, fara Marea Britanie (care ar fi opus vetoul sau daca se incerca modificarea Tratatului constitutiv) si l-au finalizat la nivel de GUVERNE.

Pentru ca nu aveau incredere ca un astfel de angajament ar dura si nu ar fi modificat cu usurinta, in Tratatul interguvernamental s-a stabilit ca acest angajament sa fie transpus in ordinea juridica interna prin "prevederi cu forta obligatorie si caracter permanent, preferabil de natura constitutionala, sau in alt mod garantat a asigura respectul deplin pe intreaga durata a proceselor bugetare" - (art 3.2 din proiectul de Tratat).

De aici a inceput sarabanda declaratiilor in Romania - "trebuie sa revizuim Constitutia anul asta"; "nu ne mai primesc la sedinte daca nu ratificam" etc. Oricum, pentru Romania a aparut o situatie paradoxala - daca se introducea "regula de aur" in Tratatul constitutiv, puteam sa ratificam o astfel de modificare conform art 148 din Constitutie, printr-o lege adoptata in sedinta comuna cu majoritatea de doua treimi a parlamentarilor. Deci nu mai era nevoie de referendum, acest articol din Constitutie fiind introdus cu ocazia revizuirii din 2003.

Paradoxal, improvizatia de la Bruxelles ne-ar putea pune in situatia ca pentru un tratat de nivel inferior (inter-guvernamental) sa trebuiasca sa modificam Constitutia si, in consecinta sa organizam un referendum. Ar fi aberant...
Sa le luam pe rand:

1. Ideea acestui tratat este valoroasa iar obiectivul sau trebuie salutat, desi el vine sa schimbe regulile dupa ce unii, mai puternici, s-au jucat cu deficitul bugetar pentru a-si rezolva proiecte de infrastructura etc. Nu am fost la negocieri - evident - dar nici nu am fost informati daca exista mecanisme prin care tarile mai putin dezvoltate ar putea fi incurajate sa-si reduca decalajele (prin acest document sau prin altul, viitor). Asta, pe continut...

2. Fazele incheierii unui tratat, in legislatia noastra, sunt precizate prin Legea 590/2003. Prin lege se precizeaza felul in care se aproba INITIEREA NEGOCIERILOR ( in cazul nostru, memorandum aprobat de guvern, eventual aprobare CSAT, stabilirea sefului delegatiei de negocieri), aprobarea SEMNARII (memorandum aprobat de guvern plus aviz Ministerul Justitiei, plus eventual CSAT, stabilirea persoanei care va semna), modalitatea de RATIFICARE ( in cazul nostru, fiind vorba de un tratat la nivel guvernamental care se refera la asumarea unui angajament financiar - art 19, lit.g - ratificarea se face prin lege ORDINARA). SIMPLU.

3. Problema: Traian Basescu - fiind vorba de un tratat inter-GUVERNAMENTAL - nu prea mai are ce sa caute in peisaj. Nu mai este cazul unui tratat care se incheie "in numele Romaniei" (deci la nivel de stat) si pentru care Constitutia spune clar, in art 91.1, "Presedintele incheie tratate internationale in numele Romaniei, negociate de Guvern si le supune spre ratificare Parlamentului..." Din acest motiv, a fost "nevoie" de protocolul incheiat de coalitie, pentru a se stabili ca Tratatul va fi semnat de presedinte si de primul ministru, tinandu-se de mana, ceea ce este jenant pentru un simplu acord inter-guvernamental.

4. Ce rost a avut semnarea unui protocol la nivelul Coalitiei de guvernare, prin care se angajau sa semneze tratatul si apoi sa-l ratifice? Nu stiu. Din moment ce aprobarea semnarii tratatului trebuie data, prin memorandum, de catre guvern - in care sunt reprezentate toate partidele, de ce mai era nevoie de acest protocol? Eventual pentru a avea si acordul grupului minoritatilor nationale! In ceea ce priveste USL, nu-mi aduc aminte sa fi semnat vreun protocol cu guvernul la momentul in care s-a contractat imprumutul de 20 de miliarde de dolari cu FMI sau cand s-au luat masuri de austeritate dure, in ideea distrugerii statului social?!

5. Se pune problema cand se vor produce efectele ratificarii in cazul Romaniei. Ratificarea prin lege ordinara ar crea efecte pentru momentul in care Romania ar intra in zona euro ( 2015+). Pentru a se determina efecte de la momentul ratificarii, ar fi nevoie ca in Legea de ratificare sa fie adaugata o DECLARATIE, prin care sa fie precizate efectele in timp fata de Romania ale Tratatului.

6. O alta problema se pune in ceea ce priveste modalitatea de introducere in ordinea interna a "regulii de aur" (desi ratificarea asigura, in sine, un astfel de efect si antreneaza raspunderea internationala, conform tratatului). Daca va fi nevoie sa "bricolam", atunci avem mai multe posibilitati.

Dupa ce am coborat o treapta, ducand regula compactului fiscal la nivelul guvernamental, acum se cere sa facem (toti) un juramant cu brazda pe cap ( ca in vechiul drept romanesc), obligandu-ne sa nu modificam la loc pretioasa regula. De aceea, conform Tratatului, ea ar trebui "urcata", in plan intern un etaj, pentru a fi cuprinsa intr-o lege cu stabilitate mai mare sau in Constitutie. Ratificarea prin lege ordinara nu satisface. Introducerea in Constitutie este anevoiasa si pune diverse probleme politice. Ramane solutia de a introduce acest angajament referitor la deficitul structural si la gradul de indatorare intr-o lege ORGANICA SPECIALA sau in CODUL FISCAL sau in Legea RASPUNDERII FISCALE.

Veti spune ca domeniul fiscal nu figureaza intre domeniile in care pot fi adoptate legi organice. Corect, dar infractiunile si pedepsele, da. Asa incat daca obligatia de a nu incalca aceste angajamente ar fi sanctionata penal, atunci legea ar avea caracter organic, fiind nevoie de votul majoritatii TUTUROR membrilor fiecarei camere nu doar de o majoritate a celor prezenti ca in cazul legilor ordinare. Ar fi o solutie. Probabil ca mai pot fi gasite si altele.

7. Analiza economica, impactul acestui Tratat asupra economiei si finantelor romanesti vor putea fi prezentate mai bine de catre specialistii in materie.