25 septembrie 2011

Ciorbea a palmat averea sindicatului comunist (Puterea)



Procurorii anticorupţie au ajuns săptămâna trecută la concluzia că fostul premier Victor Ciorbea a avut un rol extrem de important în devalizarea patrimoniului UGSR, în primii ani de după revoluţie, când Victor Ciorbea a fost preşedinte al CNSLR.

Uriaşul patrimoniu al UGSR, confederaţia sub care erau reunite toate sindicatele pe vremea comunismului, a fost făcut praf din ’90 şi până astăzi de baronii sindicali care s-au perindat pe la conducerile sindicatelor post-decembriste. Unul dintre aceştia este fostul premier Victor Ciorbea, primul preşedinte al CNSLR, cel mai mare sindicat postdecembrist. Acesta este punctul de vedere al procurorilor DNA, care au emis recent, pe 19 septembrie 2011, o rezoluţie în acest sens. Rezoluţia procurorilor vine ca urmare a plângerii lui Ştefan Călinescu, fostul lider al UGSR. DNA a constatat că în 1990, CNSLR, sub conducerea lui Ciorbea, a preluat printr-o serie de falsuri întreaga avere a UGSR, deşi patrimoniul era inalienabil. Din ziarul „Puterea“ de miercurea trecută aţi putut afla pe larg povestea cum CNSLR, prin Ciorbea, Minică Boajă (vicepreşedinte CNSLR) şi Ilie Porojan (subordonat al lui Ciorbea), a preluat patrimoniul.

Cităm în continuare din rezoluţia procurorilor: „...prin inducerea în eroare a reprezentanţilor UGSR (prin CNOPSLR) de către reprezentanţii CNSLR care au redactat statutul acesteia, precum şi de fostul preşedinte al CNSLR Victor Ciorbea, prin mijloace frauduloase (înscrisuri al căror caracter fals a fost deja constatat) şi prin prezentarea unor situaţii de fapt neconforme cu realitatea s-a produs o confuzie voită asupra situaţiei juridice a patrimoniului precum şi un prejudiciu constând în dobândirea unei posesii de rea-credinţă asupra patrimoniului persoanei vătămate UGSR şi lipsirea acesteia de folosinţa bunurilor şi de culegerea fructelor acestora”.

S-a prescris

În ciuda celor constatate de DNA, sub aspect penal Ciorbea este de neatins. Motivul: faptele s-au prescris. „Având în vedere că de la data comiterii faptelor au trecut 20 de ani, în cauză s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale, conform art. 122 C.p”. Ca atare, procurorii au dat un NUP: „Neînceperea urmăririi penale faţă de Ciorbea Victor precum şi faţă de persoanele neidentificate care au redactat Statutul CNSLR”, mai scrie în rezoluţie.

Se apără

Contactat de reporterii “Puterea”, fostul premier Victor Ciorbea a declarat că nu are cunoştinţă de existenţa rezoluţiei DNA. „Nu există aşa ceva. Nu am auzit de o asemenea rezoluţie, până acum când m-aţi sunat dumneavoastră. Eu nu cred că cei de la DNA îşi permit să pună astfel de rezoluţii”, ne-a spus Ciorbea. Cu toate acestea, el ne-a mărturisit că a fost audiat de procurori „Domnule, am vorbit cu dumnealor la telefon şi le-am dat explicaţii despre cum am preluat patrimoniul de la nişte UGSR-işti. După 21 de ani s-au trezit UGSR-iştii cu moarte pre moarte călcând, acum când toate faptele s-au prescris”, ne-a mărturisit fostul premier.

Averea sindicatelor

Averea UGSR totaliza la data de 31 decembrie 1989 aproape 5 miliarde de lei (300 de milioane de dolari), din care circa 4,7 miliarde reprezentau disponibilităţile depozitate în conturile deschise la Banca Naţională a României şi Banca Română de Comerţ Exterior. Mare parte din bani fuseseră adunaţi din cotizaţiile lunare ale celor aproape 7,5 milioane de membri. În afară de bani, mai existau nenumărate immobile: 51 de case de cultură, 19 cluburi sindicale, 17 case de odihnă şi tratament, 34 de sedii, aproape 300 de apartamente, 344 de baze sportive şi 8 unităţi anexe etc. Presa a relatat de-a lungul timpului cum după 1989 în neumărate cazuri bucăţi din patrimoniul UGSR au fost vândute de liderii sindicalişti postdecembrişti.

http://www.puterea.ro/articol/dna_ciorbea_a_facut_praf_patrimoniul_ugsr

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Călin Popescu-Tăriceanu, 2008: "Vom da astăzi, în Parlamentul României, un vot istoric - votul pentru ratificarea Tratatului de reformă al Uniunii Europene. Pentru România este mai mult decât un moment festiv. Ratificarea Tratatului de reformă marchează o etapă. Spun acest lucru din două motive. Pe de o parte, este o primă etapă pe care noi am parcurs-o în cadrul Uniunii Europene, după aderarea de la 1 ianuarie 2007. Am avut şansa să contribuim la negocierea şi la construirea acestui Tratat, beneficiind de aceleaşi drepturi şi având aceleaşi obligaţii ca oricare altă ţară europeană. Este cel dintâi tratat european semnat de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat şi semnat în format UE 27. Pentru toate aceste motive, odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România îşi pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat şi au decis alţii. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în urmă cu trei ani, prin votul dumneavoastră, România a ratificat Tratatul constituţional ["Constituţia UE", caducă], odată cu ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aşa cum ştiţi, Tratatul constituţional nu a putut intra în vigoare. Din fericire, aşa cum noi am susţinut în timpul negocierilor, inovaţiile din acest document au fost preluate în Tratatul de la Lisabona. Aceste inovaţii sunt un pas înainte faţă de tratatele europene în vigoare acum."

 

Postări populare: